BISERICA SF. NICOLAE – Scheii Brasovului

"...Dar ne-a mai ramas o biserica, daca nu un stil, sa ne ocupam cu ea, mai cu seama ca nu e o biserica oarecare, ci Sfantul Nicolae din Schei.

Desi despre aceasta biserica avem o monografie voluminoasa si lucrata cu mult devotament de un fost preot al ei, Candid Muslea, nu stim cand au inaltat scheienii lacasul lor sfant. E mai mult ca sigur ca in satul din apropierea Brasovului a existat o casa a Domnului si inainte de "venirea bulgarilor", si nu numai o cruce de lemn, cum presupun unii. Ar fi inimaginabil ca in Rasnovul invecinat - la care ajungi de-a dreptul daca o iai prin Poiana si cu care inca popa Mihai avea legaturi stranse - biserica de piatra sa aiba gravat anul 1384, iar la Schei sa nu fi fost o biserica.

[...] Cand in locul vechii biserici, probabil din lemn, se facu, la sfarsitul secolului urmator [1495], una de piatra, care a fost marita in curand, cu ajutorul unor domni piosi din Tara Romaneasca si Moldova, legaturile cu voievodatele vecine devenira si mai stranse, si biserica din Schei putu sa devina gratie munificentii unor domni cu o vie solicitudine pentru fratii de dincolo de munti, un focar cultural de prim rang.

Pozitia Brasovului la intretaierea a doua culturi, cea rasariteana si cea apuseana, se reflecta si in factura bisericii Sfintului Nicolae, care e un fericit amestec de diferite stiluri sau, mai bine zis, care intruneste in sine cele mai diferite influente si alege cu un instinct artistic sigur, cele mai remarcabile si esentiale trasaturi arhitectonice ce vin din Orientul iubitor de boltituri si colori precum le gasim mai ales in cele doua paraclise si precum erau in pictura murala interna si externa, si din Apusul care se inalta spre cer cu turnuri ascutite.

[...] Cel ce a marit-o, a avut viziunea unei catedrale. Proportiile ei sunt impunatoare, fara sa fie coplesitoare. Intre bisericile romanesti ea are o marime ca putine alte, afara de cea de la Blaj, cu mult mai noua, si cateva biserici din regiunile vestice, in stil baroc, si afara de catedralele de dupa primul razboi mondial.

Despre conceptia plina de elan a arhitectilor ce au dat bisericii lui Neagoe Basarab proportiile marite si stalpii de zid sprijinitori, stau dovada turnurile numeroase si elegante. In opozitie cu Biserica Neagra, afara de turnul cu ceas deasupra portii de la intrarea principala, mai are un turn, mai inalt, peste corpul bisericii; si langa fiecare din aceste doua turnuri, precum si langa cel al paraclisului de la a doua intrare, mai sunt cateva turnulete inconjuratoare...

Romanii din Schei au ramas drept-credinciosi, precum peste mai bine de un veac, cand s-a raspandit la noi unatia, ei au fost cei mai vajnici aparatori ai ortodoxismului ardelean. Preotii luminati de la Sfantul Nicolae au tinut piept tuturor atacurilor catolicismului, si intre ei au fost unii care au stiut suferi cu barbatie pentru credinta lor.

Romanii brasoveni au avut totdeauna calitatile, dar si defectele neamului. Generosi din fire, ei au fost capabili sa se inflacareze pentru fapte mari, dar n-au stiut sa staruie in ele si le-au uitat adesea, cand dezbinarile intre ei - mai ales cele de la Sf. Nicolae - li se pareau mai pasionante si mai importante."

(Sextil Puscariu - "Brasovul de altadata", editura Dacia, 1977, pag. 97-99)

* * *

Aminteste Sextil Puscariu in textul citat mai sus de istoria bisercii Sf. Nicolae (cronologie - aici) scrisa de preotul Candid C. Muslea (3 volume din care doar doua au fost tiparite - 1943, respectiv 1946). Ii datoram acestuia din urma si referintele despre ceasurile (de turn, dar nu numai) ce au insotit istoria celor doua biserici din Scheii Brasovului.

Despre ceasul turnului de la "Sf. Treime - Pe Tocile" am scris - aici.

Turnul ceasului de la Sf. Nicolae a fost ridicat in anul 1751 prin stradania protopopului Eustatie Grid ce "... a cazut cu fierbinte rugare la picioarele inaltatei imparatese Elisabeta Petrovna, ca sa se milostiveasca a-i apara Biserica si poporul din Brasov de pornita sila a unatiei si a le fi patroana sprijinitoare in privinta religiunii... S-au milostivit tot aceasta imparateasa ...mai multe sute de bani a trimite la aceasta Sfanta Biserica precum se gaseste la un extract vechiu suma de fl. 13.000, cu care bani s’au repaluit aceasta biserica si s’au ridicat si un turn pentru ceas ..." (din "Descrierea hronologica" pastrata in arhivele bisericii si reprodusa in monografia lui Candid Muslea).

Spune parintele Candid C. Muslea mai departe (vol. 2 | pag. 17):

"Ceea ce forma insa punctul de atractie, era ’ceasornicul nou de Grat cu fârtale [care batea sferturile de ora] si cu un clopot mare’, lucru care nu se mai vazuse pana atunci la nicio biserica romaneasca si care in anul 1751 era gata. Bucuria Scheienilor nu dura insa prea mult, deoarece minunatul ceasornic - cu toate ca era de ’Gratz’ - nu functiona mult timp si trebui reparat. Astfel, inca in anul 1763 aflam in ’Inventariul de sculele Bisericii’: ’Iar s’au cheltuit la ceasornic, fl. 15.24 ... S’au mai platit dascalului Gheorghe Chifes pentru ceasornic si pentru copilul Parintelui Datcu pa 2 ani fl. 28’, cu toate ca, inca din acelasi an, daca nu si mai inainte, fusese angajat un om anume care sa aiba grija lui: ’Anno 1763 Mai 1. Sa e stie ca am tocmit pe Ion cel din Brasovechi ce iaste candelaft (aprinzator de candele?) ca sa fie purtatoriu de grija la ceasornic si la clopote si la candele, dupa cum arata zapisul, si simbria lui intr’un an sa-i dam fl. 16. Acest an s’au platit’."

Ceasul de turn este mentionat si inventarul bisericii facut la 14 decembrie 1761 unde la pozitia:

"29. Pe tinda cea mica turnul ceasornicului acoperit cu blehi alb, desupra caruia o cruce de fier imbracata cu blehi si cu basica poleita. Ceasornicul nou de Grat cu fârtale si cu un clopot mare."

Trebuie ca acest ceas sa se fi pastrat pana la 1856 cand, de acesta data afland din cealalta monografie de biserica lasata de Candid C. Muslea (din pacate nepublicata dar care se pastreaza in original in arhivele bisercii) - "Biserica Sf. Treime - Pe Tocile Brasov", "...membrii Reprezentantei, afland ca Alexandru Rasnoveanu, ’ciasornicariu din Zombor, nascut in orasul noastru, a sosit aici cu mai multe ciasornice de turn bune, solide, pe care in urma insarcinarei Inclitului Magistrat al Brasovului le-au cercetat toti ciasornicarii Brasovului cu o comisie oranduita, si aflandu-le de bune si trainice, a si pasit la tocmeala cu domnia sa, ba reprezentatia Sfintei Biserici cei mari cu hramul Sfantului Nicolae a si cumparat un cias cu 600 fl.’ ..." (scanul documentului - aici).

Dealtfel Alexandru Rasnoveanu isi incepuse activitatea la Brasov inca din 1855, iar in Gazeta Transilvaniei (nr.49/22.06.1855) isi "recomanda ceasurile sale astronomice, ceasuri cu pendula, ceasuri pentru turnuri de biserici care se trag o data pe saptamana si pentru care ofera garantie 5 ani" (vezi Marilena-Loredana Barna | "Modisti reflectati in publicitatea "Gazetei de Transilvania / Gazeta Transilvaniei in perioada 1838-1883 - aici). Mai mult chiar din 1859 Alexandru Rasnoveanu era reprezentat in Brasov de un ceasornicar local - Iosif Jekelius de pe Ulita Caldararilor (actuala str. Republicii).

Ceasul "lui" Alexandru Rasnoveanu se pastreaza astazi (156 de ani) in turnul Bisericii Sf. Nicolae si mecanismul acestuia este prezentat in imaginile din coloana dreapta. Povestea ceasului trebuie dusa mai departe si imi fac sperante ca "ascuns" fiind in turnul ceasornicul, cu accesul dificil si intortocheat, pe scari de lemn cand subrede, cand "acrobatice", sa aiba inca "viata lunga".

Cu multumiri pentru sprijinul in documentare si pentru bibliografia pusa la dispozitie, preotului prof. dr. Vasile Olteanu de la Muzeul Primei Scoli Romanesti.