Paul Garnier | repere biografice
Jean-Paul Garnier | 1801-1869 (cunoscut in universul orologeriei mai degraba ca Paul Garnier) a fost un stralucit mecanic si ceasornicar francez din secolul al XIX-lea.
S-a nascut la 16 noiembrie 1801 in Épinal dans les Vosges (regiunea Lorraine), intr-o familie saraca de muzicieni fiind forțat sa-si inceapa cariera profesionala, ca ucenic, la 10 ani, intr-o tipografie. Ucenicia in lacatuserie a facut-o în Épinal și în cele din urmă a devenit calfa de ceasornicar în Luxeuil-les-Bains.
Pasiunea si competenta sa pentru mecanica i-au asigurat un loc, incepand cu 1820, in atelierul celor mai cunoscuti ceasornicari ai vremii - Philibert și Jean-Antoine Lépine din Paris, iar mai apoi in atelierul celebrului ceasornicar francez Antide Janvier (1751-1835).
Cinci ani mai tarziu (1825) a inceput sa lucreze in calitate de ceasornicar independent creandu-si propriul atelier in Rue Taitbout nr. 8 - Paris. In 1927 Paul Garnier si-a intregistrat numele ca marca de orologerie (vezi Mikrolisk).
Paul Garnier a fost unul dintre cei mai priceputi maeștri ai timpului său pentru [numeroase variante de ceasuri - buzunar, de masa sau semineu, pendule, de fatada cladiri sau turn, de bord auto sau de statie de gara iar pentru ...] ceasurile electrice (a fost primul care a utilizat transmisia electrica la ceasuri, în 1847 in Franța, iar în 1851 a primit pentru aceasta si o medalie de aur la "The Great Exhibition" de la Londra) si are numeroase inventii in domeniul orologeriei.
Paul Garnier este renumit pentru echiparea tuturor garilor din Franța cu ceasuri de stație (ceasuri de gara) actiune ce a repetat-o cu succes si in alte cateva tari (Romania fiind intre acestea).
Prin decizia fiului Paul-Casimir intreaga colectie de ceasuri a lui Paul Garnier a fost donata (1916) muzeului Luvru, aceasta fiind expusa astazi intr-o incapere ("Montres, horloges, bijoux, secțiunea 25, 83") numita după Paul Garnier. Detalii despre aceasta colectie pot fi aflate consultand catalogul editat de Gaston Migeon - "Catalogue de la collection Paul Garnier", editat in 1917.
Paul Garnier a fost membru al Societatii Franceze de Ingineri Civili și președinte al Sindicatului Orologierilor din Paris. De asemenea cavaler (1883) si ofiter (1889) al Legiunii de Onoare. El a fost membru al juriului la Expozitia Universala (1860) din Besançon. A primit mai multe medalii in expozitii mondiale, inclusiv pentru ceasurile telegrafice electromagnetice. In 1861, el a fost ales de catre guvernul francez pentru a face propuneri privind dezvoltarea si evolutia industriei de orologerie.
Un detaliu interesant este semnarea (inscriptionarea) ceasurilor sale - Paul Garnier, Horloger & Mecanicien Paris, Horloger Mecanicien de la Marine (et des chemins de fer francais et etrangers) și Horloger du Roi.
Paul Garnier a fost casatorit cu Mélanie Abel Duval avand o fiică - Virginie (1830-1912) si un fiu Paul-Casimir (1834-1916). Paul-Casimir Garnier a fost inginer si a lucrat impreuna cu tatal sau, preluand ulterior succesiunea la conducerea companiei impreuna cu varul sau Paul-Pierre Blot-Garnier (1871-1938).
Jean-Paul Garnier a murit in Paris la 14 februarie 1869 fiind ingropat in Cimetière du Père-Lachaise. Dupa moartea sa compania a fost condusa pana in 1916 de Paul-Casimir, iar dupa decesul acestuia de nepotul Paul-Pierre Blot Garnier (compania s-a numit in acea perioada - Maison Paul Garnier | Blot-Garnier & Chevalier Successeurs) pana in 1933 cand conducerea a fost preluata de Leon Hatot (ceasornicar si fondator al companiei - Leon Hatot | ATO astazi incorporata in grupul Swatch) productia fiind mutata la Besancon. Numele Paul Garnier a fost pastrat pe ceasuri pana in anii ’970.
nota: pentru mai multe informatii despre colectia Paul Garnier de la muzeul Luvru recomand si lucrarea dnei Elisaveta Savu de la Muzeul Ceasului "Nicolaie Simache" - Ploiesti | "Paul Garnier si Mathieu Planchon - Renumiti orologieri si colectionari" publicata in 2018. De asemenea cateva referinte pot fi gasite in catalogul expozitiei "Genio Gallico - Ceasuri istorice franceze din colectii muzeale romanesti" | Muzeul National de Istorie al Romanie (2014).
* * *
[up-date: martie.2019]februarie.2019
){kind=small}
)
)
)
)
)
)
)
