ROMANA | ENGLISH
CAUTARE »

CEASURI PENTRU ROMANIA

Joi, 18.Jul.2019
Connection
ACASA
» Ceasuri de buzunar
» Ceasuri de bord
» Ceasuri de masa
» Ceasuri de mana
» Pendule
» Ceasuri de gara
» Turnuri cu ceas
» Ceasuri stradale
» ceasuri | Made in Romania
» Istorii
» Muzee
» Casa Regală a României
» Benrus - origine Romania ?
» Mofturi
» Noutati / Evenimente
Prima "Sala Meridian" a Romaniei (1893)
[cum a aparut "ora exacta" in Romania]

Noteaza Monitorul Oficial nr. 181 aparut in 16 (28) noiembrie 1891, pe prima pagina, in sectiunea "Parte Oficiala", in cadrul Presedentiei Consililului de Ministri din 15.11.1891":

" Carol I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romaniei,
La toti de fata si viitori, sanatate:
Asupra raporyului presedintelui consiliului Nostru de ministri sub No. 934;
[...]
Am decretat si decratam ce urmeaza:
[...]
Art. II. Se introduce cu incepere de la 1 Decembrie 1891, in serviciile publice din toata tara, ca ora oficiala, ora adoptata de caile ferate romane, stabilita la ultima conferinta tinuta la Stockholm in zilele de 17 si 18 iunie din urma, si la care conferinta a luat parte si delegatii cailor ferate romane."
[...]
Dat in Bucuresci, la 15 Noiembrie 1891.
Carol"

Ca lucru acesta sa se infaptuiasca au trebuit insa mai treaca inca doi ani, in care, prin stradania unei personalitati a acelor ani - Sefan Hepites, acest important "detaliu" sa functioneze.

"Stefan C. Hepites s-a nascut la Braila la 17 februarie 1851. Era fiul mai mic al doctorului Constantin C. Hepites, el insusi un om invatat, fost profesor la Scoala Nationala de medicina si autorul celui d’antaiu tratat de Farmacopeea Romana.

Mama sa, Smaranda C. Hepites, era fica serdarului Ioan Damboviceanu din Bucuresti".

Cei interesati pot parcurge intreaga poveste a vietii lui Stefan Hepites in brosura publicata in 1923 de E. Otetelisanu, la acel moment director al Institutului Meteorlogic Central, intitulata - "In memoria Stefan C. Hepites | 1851 - 1922" si care omagia consistenta viata si activitate a fondatorului meteorologiei din Romania.

"Academia Romana, in Analele careia el incepuse sa publice rezultate observatiunilor sale meteorologice, il alese in primavara anului 1880 membru corespondent iar in 1884 I. Campineanu, primul titular al Ministerului Agriculturei si Domeniilor, il insarcineaza cu organizarea unui serviciu meteorologic si la noi" (pag. 6 din lucrarea citata mai sus).

Observatorul Meteorologic luase nastere in mod formal in 1884 fiind organizata in Herastrau, in cadrul Scolii de Agricultura, prima Statiune Meteorologica (de ordinul I). Incepand cu 1886 Stefan Hepites incepe sa publice, anual - "Analele Instututului Meteorologic al Romaniei", acest raport fiind adresat Ministerului Agriculturii sub patronajul caruia acest institut incepuse sa functioneze. Rapoartele includeau in detaliu activitatile derulate de catre Institut, de la chestiuni curente (buget, personal, dotari cu echipamente, participari internationale in bransa, publicatii din domeniu) la chestiuni de specialitate in toate directiile pentru care institutul dezvolta directii noi pentru Romania. Astfel, Stefan Hepites pornise in cadrul Institutului sau, pe langa serviciul meteorologic, introducerea si monitorizarea sistemului metric pentru Romania in cadrul Serviciului de Masuri si Greutati, observatii astronomice, cercetari de magnetism terestru, monitorizare seismologica.

Institutul Meteorologic (casa Bozianu) | 1900

Instalarea Institutului Meteorologic in cladirea (astazi in perimetrul Parcului Carol) cunoscuta sub numele de "casa Bosianu" (constructie in stil neogotic proiectata de arhitectul italian Luigi-Ludovic Lipizer cel care a realizat printre altele si actuala Casa a Universitarilor) s-a finalizat in anul 1888. Povestea acestei "case" este la randu-i interesanta fiind astazi integrata in structura Observatorului Astronomic al Romaniei dupa mutarea Institutului de Meteorlogie la Baneasa. Intorcandu-ne la "casa Bosianu", rand pe rand, cladirii principale au fost adaugate un nou local pentru spatiile administrative de birouri (1892) si un Pavilion Geofizic (1893).

"La inceputul celui de al VI-lea Raport asupra lucrarilor Institutului Meteorologic in anul 1892, adresat d-lui Ministru al Agriculturii, Industriei, Comerciului si Domeniilor ma exprimam precum urmeaza:

- Un lucru ce am putut realiza in cursul anului expirat (1892) este determinarea orei. Daca exceptam putinul timp in care Capitaneanu, servindu-se de instrumentele Depozitului de Razboiu, determina ora in mod astronomic, stiut este ca, niciodata in tara la noi, ora n-a fost regulata prin mijloacele ce Astronomia ne pune la dispozitie. Chiar atunci cand Capitaneanu determina ora pentru trebuintele sale astronomice, nimeni altul nu se putea folosi de dansa, deoarece administratiunea nu profita de aceasta imprejurare spre a o comunica, in mod oficial, ceasornicarilor care sunt, in prima linie, cei mai interesati de a avea o ora bine regulata.

- Directiunea generala a cailor noastre ferate, care, de la inceputul exploatatiunii, intrebuinta pentru toata reteaua sa ora meridianului din Bucuresci, adoptand, in 1891, ora zonei a treia, ora care a fost primita si introdusa si de catre Directiunea generala a telegrafelor si postelor, a pricinuit o incurcatura foarte mare in ora adoptata de fiecare din orasele noastre.

- Inaltul Decret din 15 noiembrie 1891, impunand ca ora oficiala pe aceea a cailor ferate, era necesar, maimmult decat oricand, ca un serviciu al Statului sa determine si sa comunice ora exacta.

- Aceasta si necesitatea ce aveam noi insine pentru a cunoaste ora precisa, ne-a indemnat a intreprinde determinarea orei in mod astronomic.

Pentru ducerea la indeplinire a mentionatului Inalt Decret, deciziunea Departamentului Industriei, data la 20 decembrie 1892, hotareste:

1. Institutul Meteorologic, prin serviciul sau cronometric, va comunica, in mod gratuit, ora oficiala tuturor administratiunilor publice, ceasornicarilor de profesiune si particularilor care o vor cere;

2. Un regulament de administratiune interioara va determina modul acestei comunicari;

3. Acelasi Institut va determina pe cat posibil, pentru fiecare localitate, diferenta intre ora oficiala si ora locala. Diferentele pentru diversele localitati ale unui district vor fi comunicate prefecturii respective.

Pana in august 1893, cand a fost terminata constructiunea salii meridiane de la Institutul Meteorologic, determinarea orei, prin trecerea soarelui la meridian se facea cu ajutorul unui teodolit imprumutat de la Serviciul Apelor Minerale - si asezat intr-o cabana cu totul primitiva si provizorie - ori de cate ori permitea timpul. Astfel s-a urmat pana ce s-a putut cladi sala meridiana".

Acest lung citat este preluat din volumul XXIV (seria II) 1901-1902 al Analelor Academiei Romane unde este inclusa prezentare lui Stefan Hepites din sedinta din 30.11.1901 - "O prima incercare asupra lucrarilor astronomice din Romania pana la finele secolului al XIX-lea". De altfel mentiuni aspra demersurilor lui Stefan Hepites pentru construirea salii meridiane fusesera incluse in diverse raporate incepand cu 1891 iar primele echipamente necesare fusesera comandate chiar din 1892.

"Amanuntele asupra constructiunii salii noastre meridiane impreuna cu planurile relative, au fost publicate in al XI-lea volum din Analele Institutului Meteorologic al Romaniei. Aici nu vom spune decat ca ea este o cladire de zid cu o suprafata in interior de 4x4 metri si ca pilastrul pe care este instalata luneta este format dintr-un bloc de piatra cioplita de 1.10 m de inaltime, asezat pe o fundatiune de beton, care se cobora pana la 3.25 m sub nivelul terenului; de sus pana jos acest bloc de beton este isolat, prin ghisduri de stejar, de pamantul in care s-a sapat locul fundamentului." [citat din aceeasi prezentare mentionata mai sus].

Institutul Meteorologic al Romaniei | Sala Meridiana | 1893
Institutul Meteorologic al Romaniei | Sala Meridiana | 1893 Institutul Meteorologic al Romaniei | Sala Meridiana | 1893
Institutul Meteorologic al Romaniei | Sala Meridiana | 1893 Institutul Meteorologic al Romaniei | Sala Meridiana | 1893
Institutul Meteorologic al Romaniei | Sala Meridiana | 1893 Institutul Meteorologic al Romaniei | Sala Meridiana | 1893
[extrase din Analele Institutului Meteorologic al Romaniei - vol. XI - 1893]




Monitorul Oficial | nr. 181 din 16 (28) Noiembrie 1891
Monitorul Oficial | nr. 181 din 16 (28) Noiembrie 1891

Monitorul Oficial | nr. 181 din 16 (28) Noiembrie 1891 | Inalt Decret Regal - "ora oficiala a Romaniei"
Monitorul Oficial | nr. 181 din 16 (28) Noiembrie 1891 | Inalt Decret Regal - "ora oficiala a Romaniei"

Stefan Hepites (1851-1922)
Stefan Hepites (1851-1922)




colectia Analelor Institutului de Meteorologie | 1891-1895
colectia Analelor Institutului de Meteorologie | 1891-1895




Analele Academiei Romane | 1901-1902 (seria II - tomul XXIV)
Analele Academiei Romane | 1901-1902 (seria II - tomul XXIV)




Institutul Meteorlogic al Romaniei | inceput de sec. XX
Institutul Meteorlogic al Romaniei | inceput de sec. XX






ACASA | CUPRINS | IN BIBLIOTECA | CONTACT

© 2008 - 2019 Ceasuri pentru Romania.
Toate drepturile rezervate.
Creat de Web Experience.
Romana English