Tissot in Romania: reprezentanti in concurenta [Scherer-Mendel-Wormser (1930-1945)]
Cu toate eforturile facute de Charles Piaget in anii 1929-1930, Tissot nu a reusit sa-si gaseasca un reprezentant cu activitate stabila pentru Romania. In consecinta nu sunt cunoscute vanzari pentru acesti ani. Asocierea Finkelstein & Scherer daduse faliment la sfarsitul anului 1931 asa cum noteaza - Orlologiul, oficiosul Asociatiei Generale a Bijutierilor si Ceasornicarilor, nr.1-2 din 1932.
Intr-o oarecare masura asocierea cu Omega in cadrul SSIH a complicat decizia, atat din partea Tissot dar si pentru potentialii reprezentanti locali. Sunt anii Marii Crize Economice ce afecta si tarile Europei, producatorii elvetieni de ceasuri fiind puternic influentati in 1933.
Intr-o actiune de contracarare a efectelor crizei se naste in 1933 - "Le Plan Tissot" (o colaborare in zona comerciala, de distributie si de publicitate intre Tissot si Omega, potentata de asocierea SSIH). Ceva trebuie sa se intample si Romania, trebuie sa-si fi spus decidentii Tissot!
In decembrie.1932 Mauriciu [nota CptR - notat Maurice in Arhivele Tissot] Scherer (fostul partener din asocierea Finkelstein & Scherer) se intalneste in Bienne cu Charles Piaget ocazie de se informa reciproc cu situatia momentului:
- acesta tocmai isi incheiease activitatea de reprezentant al casei Mendel & Fii devenind, "de curand", independent in bransa;
- M. Scherer se caracteriza reprezentantului Tissot ca fiind "fundamental onest" si "foarte activ" in ciuda recomandarilor ce catalogau comertul cu Romania "practic imposibil";
- doreste sa introducă in Romania ceasurile Enicar sub numele de Longeau, pentru posibila analogie cu Longines;
- situatia comertului cu ceasuri din România este "disperată"; sunt dificultati la importul mărfurilor, dar pentru care există "o nevoie evidentă, dacă nu chiar importantă"; - in ciuda acestei situatii Wormser - "ca întotdeauna, își urmează mica rutină și nu caută în niciun fel să-și dezvolte afacerea", în timp ce Weissblüth - "se află într-un colaps complet"; Mendel se confruntă cu dificultăți financiare "aproape insurmontabile".
Rezultatul acestei intalniri pare sa fi fost decisiv si benefic pentru compania F. Scherer care devine, incepand cu 1933, reprezentantul Tissot in Romania si astfel dupa 5 ani de inactivitate sa putem regasi cifre de vanzari pentru respectivul an (126 de ceasuri vandute pentru un total de 2.790 CHF).
Numele companiei "F. Scherer" era de fapt numele sotiei lui Mauriciu Scherer (n. 9.05.1893 - Bucuresti), Fanchette Scherer (n. 26.06.1903 - Bucuresti) - sediul societatii dar si adresa de domiciliu a acestora fiind pe strada Carol la nr. 46.
[lista importatorilor de "ceasornice si bijuterii" (1944-1945) - Monitorul Oficial, CXIII, nr. 65, 20 martie 1945
Anul urmator, in mai.1934, Charles Piaget revine in Romania. Raportul sau noteaza: - o anumită "incetinire" economică si de asemena o posibila intarire a viitoarei dictaturi guvernamentale, "dar aceasta poate fi numai bună pentru afaceri”;- Omega domina piata ceasurilor in toată tara, in timp ce Longines și Mido au "pierdut mult teren", iar Zenith este "inexistent";- un raport detaliat privind datoriile casei Mendel, dar care este optimist pentru anii următori;- M. Scherer spune că este "destul de mulțumit de afacere, dar din păcate, nu poate realiza cu Tissot atât cât și-ar dori, pentru că primește prea puține piese". Precizeaza ca are un capital redus si solicita un buget de publicitate, buget care ii va fi acordat anul urmator, in 1935, cand evidentele mentioneaza primii 500 CHF alocati, cu o asfel de destinatie, pentru Romania;- cunoascand rezultatele intrarii Tissot pe piata romaneasca, Wormser pare să regrete ca nu a acceptat reprezentarea Tissot. Charles Piaget noteaza acest detaliu, pentru situatia in care rezultatele cooperarii cu F.S. nu vor fi satisfacatoare ulterior;- Wormser este "enorm jignit" sa afle că SSIH a planificat o limita a creditului ce trebuie angajat în România (10.000 de franci) - "ceea ce reprezinta o lipsă de incredere pentru el"; totodata mentioneaza ca Wormser depune mari eforturi de publicitate pentru promovarea Omega;- La retailerul Nicolau (București) - "primul și cel mai vechi magazin din oraș", ceasurile Tissot se află pe primul loc in vitrina; "are multă simpatie pentru Tissot și acest fapt este cu siguranță foarte interesant deoarece magazinul este bine pozitionat".
[pravalia G.C. Nicolau | Pasajul Macca-Villacrose | Bucuresti]
Un nou raport este datat 31.oct. - 7.noiembrie.1934:
- noi masuri restrictive: "in prezent o tara partenera are dreptul sa exporte în Romania doar 60% din ceea ce va importa”. Situatia nu este deloc clara, masurile luate sunt "complicate" si nimeni nu pare să le inteleaga cu adevarat. Guvernul roman ingreuneaza importul de produse elvetiene. In plus, "neincrederea producatorilor fata de Romania este atat de mare încat [cei mai mulți] par sa fi renuntat pe această piata. Este rar ca un calator dintr-o fabrica de ceasuri sa viziteze această tara";
- pe piata de ceasuri, Omega ocupa inca primul loc; "concurența în Romania nu exista, ca să zic asa, pentru [SSIH]. Dezinteres complet al comercianților cu privire la Longines și Doxa; Zenith înca absenta";
- Tissot nu progreseaza, deoarece reprezentantul sau este încă slab din punct de vedere financiar. Pentru moment, este necesar "sa fim multumiti de aceasta mica afacere", dar "va fi necesar, imediat ce situatia s-a limpezit, sa cautam o alta societate”.
Urmeaza cativa ani fara vreo mentiune in ceea ce priveste Tissot si Romania, pana in ianuarie.1937, cand Mauriciu Mendel viziteaza Bienne unde solicită, din nou, asa cum facuse si in 1930, permisiunea de a vinde ceasuri Omega în toată România dorind chiar si monopolul Tissot. SSIH nu consimte la această solicitare.
La cateva luni dupa, in iulie.1937, M. Scherer viziteaza Le Locle si Tissot:
- "a venit special pentru alegerea marfurilor, întrucat nu mai are piese in stoc";
- doreste implementarea de "trucuri" menite sa eludeze cotele de import în România;
- comanda 54 de standuri publicitare (pentru ceasuri de mana cu curele din piele sau materiale textile dar și pentru ceasuri de buzunar) și ia etichete, reclame pe sticlă și timbre publicitare.
Charles Piaget reia calatorile in Romania la sfarsitul anului 1938. Ca de obicei vizita este concluzionata in raportul sau catre SSIH:
- din cauza situației generale a țării și a confesiuni religioase a reprezentanților sai (religie iudaica), afacerile SSIH sunt "foarte neclare și este dificil să se facă prognoze pentru viitor, deoarece acestea vor depinde în mare măsură modul în care vor fi tratate problemele evreiești".- Maurice Scherer este „bine instalat în noile sale birouri [strada Carol nr. 46 - "vadul orologerilor din Bucuresti"], situate în centrul districtului de afaceri. Pare că se dezvoltă bine! Mentioneaza ceasurile in carcasa de aur aflate în procesul de vămuire";- noi trucuri pentru a evita cotele de import (mărfurile vor fi expediate la Budapesta unde vor fi eliberate de reprezentantul Taub înainte de a fi transportate în România). "In orice caz, vor fi doar ceasuri in carcasa de otel, deoarece este imposibil de facut ocoli cotele la ceasurile din aur, ale căror serii de identificare sunt întotdeauna înregistrate la Biroul de Control al materialelor prețioase";
O informatie descoperita in arhivele militare din Romania (si care nu apare in documentele Tissot) face mentiunea unei licitatii organizate de Ministerul Aerului si Marinei (M.A.M.) prin Directia de Comenzi si Materiale, in noiembrie.1938 pentru achizitia unui numar de 592 de ceasuri de buzunar care sa echipeze posturile de panda organizate de minister.
Referitor la aceasta licitatie, la care au participat reprezentantii Tissot, Tellus (prin Standard | Reprezentante si Comert) si Roskopf (prin Max Weissblueth), exista un singur document (vezi scan coloana dreapta) prezentat de Pietro Fantinelli care ofertase 592 ceasuri de buzunar Tissot Antimagnetique. Pietro Fantinelli isi avea pravalia in str. Buzesti nr. 10 si o fotografie a lui Willy Prager din 1941 prezinta locatia, unde putem vedea panoul "Ceasornicarie Bijuterie Fosta Pietro Fratinelli" cu un ceas reclama in fata. In anii razboiului Pietro Fantinelli se mutase pe str. Atena nr. 8 dar noul proprietar din str. Buzesti pastra referinta numelui ce probabil avea reputatie in zona.
Licitatia a fost castigata de Max Weissblueth si intrega poveste a acestei achizitii o gasiti - aici.
Perioada 1937-1938 a reprezentat maximul in activitatea de distributie Tissot a casei F. Scherer. Sunt anii din perioada interbelica in care s-au vandut cele mai multe ceasuri Tissot in Romania. In acei ani (chiar daca bugetul de publicitate alocat de Tissot pentru Romania era unul modest) reclame F.Scherer - Tissot "reprezentanta generala pentru intrega Romanie" au aparut aproape in fiecare numar al publicatiei bransei - Revista Asociatiei Generale a Bijutierilor - Ceasornicarilor, Giuvaergiilor si meseriasilor similari din Romania. Cele doua variante de reclama sunt prezentate in coloana din dreapta.
Ultima calatorie în Romania a lui Charles Piaget s-a derulat intre 19-31.ianuarie.1942:
- situatia tarii este considerata "dezastruoasa”; "impresie dureroasa"; "mizerie îngrozitoare"; "administrare necorespunzătoare"; "coruptia a luat proporții incredibile, desi se stie că Romania a fost întotdeauna o tara a coruptilor";
- "piata neagra este înfloritoare";
- "langa toate acestea, comertul este dezorganizat si in urma măsurilor antisemite ce au fost luate" - măsuri de care Sylvain Weill, actualul proprietar al casei Wormser, nu sufera, fiind cetătean elvetian. "I-a fost alocat o cota de import de 2.200 de ceasuri, pe care le rezerva exclusiv pentru Omega";
- situatia comertului cu ceasuri este "excesiv de confuza"; "magazinele de ceasuri, în general, afișează numai articole ieftine, deoarece ascund orice bunuri care au o mică valoare. Nu mai pot fi vazute magazine frumoase";
- M. Scherer este obligat sa "abandoneze oarecum afacerea". Totuși optimist, explica "...din ce în ce mai mult [Tissot] este apreciat. Așa se face, de exemplu, regele cumpara ceasuri Tissot de la el în orice moment [...]. De asemenea, saluta comenzile directe, din ce în ce mai mari, astfel încât este convins că în vremuri normale, se poate obține rapid un rezultat excelent cu Tissot";
- M.S. mentioneaza ca a refuzat reprezentarea oferita de Universal Geneve pentru ca "mi-ar placea sa am seiful plin de ceasuri Tissot";
- multe companii romanesti trimit Tissot solicitari repetate, dar acestea sunt conduse de "persoane complet straine industriei" si nu au autorizatiile de import necesare;
Este de mentionat aici ca desi M.Scherer precizeaza ca refuzase Universal Geneve in anul 1939 il regasim cu o adresa pentru Ministerul Aerului si Marinei (M.A.M.) anuntand ca are livrate, in vama Bucuresti-Posta, un numar de 43 "ceasornice metal cronografe pentru aviatori" Angelus pentru care solicita autorizatie de import (vezi document prezentat in coloana dreapta). De asemenea, in completarea portofoliului de distributie, casa F. Scherer distribuia si producatorul de ceasornice de masa francez - Jaz (o reclama aparuta tot in publicatia bransei in coloana din dreapta).
Odata cu aceste ultime ’taioase’ notite, Charles Piaget dispare complet din peisajul comertului de ceasuri din Romania. In lunile următoare, nu au mai apărut nici noutăți din partea reprezentantului Tissot dar se face mentiunea - "avem impresia că domnul Scherer se confruntă cu dificultăți mai mari decât a vrut să admită”. Astfel anul 1942 este anul in care (alaturi de ’disparitia’ lui C. Piaget) si reprezentarea F. Scherer pentru Tissot se incheie trist si fara prea multa glorie. Vanduse totusi in acel an 227 de ceasuri pentru 7.900,- CHF!
Povestea Tissot in Romania mai continua insa cativa ani; in iulie.1942 intr-o vizita la Bienne a lui M. Degiorgi, cetătean elvetian, revenit in Elvetia după ce a trait mai multi ani in Romania, evoca o comanda plasata casei Wormser pentru 7.000 de ceasuri Omega, in numele companiei feroviare românești - C.F.R [nota CptR: informatie neconfirmata in arhive].
Iar in martie.1945 in urma vizitei facute de Frédéric Märky de la Orfina SA (Grenchen) pentru dezvoltarea exporturilor în țările din Europa de Est, SSIH noteaza cateva concluzii, interesant de evaluat astazi:
- "in ultimii ani, cele mai bune mărci introduse în România au fost Omega, IWC, Longines si Jaeger-LeCoultre". Reprezentantul IWC s-a aflat în dificultate din cauza listei negre a Aliatilor pentru colaborarea cu germanii din timpul războiului.
- "importuri salbatice în România de ceasuri din toate categoriile, de la toate mărcile, unele chiar necunoscute și de toate calitățile, în special rele. [...] Clientela românească de ceasuri ar fi dezgustată de ceasurile elvețiane, deoarece aceaste ’chilipiruri’ (vândute la prețuri exorbitante) ar depăși cu mult ceasurile de calitate disponibile pe piața";
- cu toate acestea, Märky este încrezător pentru viitorul Omega, care se bucura in continuare de o reputatie buna în tara;- SSIH spune ca este înca implicata in Romania prin casele Wormser și Mendel. Prin urmare, Omega este singura marca a societatii inca reprezentata pe piata romaneasca;
- F. Scherer nu este mentionata si se vorbeste despre un posibil "contact în Romania pentru vanzarea de ceasuri Tissot";
- "domnul Märky nu crede că Romania va fi bolsevizata".
Dar comunismul se instaleaza in Romania si in conditii neclare Tissot primeste o ultima comanda de 200 ceasuri in 1948. In acelasi an, in urma scandalului Solvan Vitianu, reprezentantul Omega - Dr. Sylvain Weill este arestat si incarcerat pana in 1950.
Bransa comerciantilor de ceasuri din Romania moderna se stinge iar despre ceasurile elvetiene in Romania vom mai putea vorbi doar spre sfarsitul anilor ’960.
)
){kind=small}
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
){kind=small}
)
)
)
