ROMANA | ENGLISH
CAUTARE »
CEASURI PENTRU ROMANIA
Vineri, 24.Sep.2021 ia-ti timp!
Connection
ACASA
» Ceasuri de buzunar
» Ceasuri de bord
» Ceasuri de masa
» Ceasuri de mana
» Pendule
» Ceasuri de gara
» Turnuri cu ceas
» Ceasuri stradale
» ceasuri | Made in Romania
» Istorii
» Muzee
» Casa Regală a României
» Benrus - origine Romania ?
» Mofturi
» Noutati / Evenimente

MECANICA FINA – Bucuresti | o istorie

Volumul “1925-1975 | Semicentenar Intreprinderea Mecanica Fina Bucuresti” aparut in 1975 prezinta istoria fabricii (desigur din perspectiva respectivelor vremuri) intre anii 1923-1975.

Nu s-au fabricat ceasuri la I.M.F. in aceasta perioada dar spre sfarsitul acesteia s-au pus bazele sectorului de orologerie industriala, anul 1978 fiind punctul de pornire pentru productia: Optimef, Cromef si Orex!

Totodata volumul este interesant pentru ca ofera intregul context in care initiala fabrica de aviatie SET Bucuresti (detalii aici) s-a transformat dupa 1945 in I.M.F. Bucuresti, producator de aparatura si echipamente de masura si control, orologerie industriala, mai apoi si fabricant de ceasuri de mana (dupa 1978).

SET Bucuresti logo

Fabrica SET - Bucuresti

Cateva spicuiri din istoria I.M.F. Bucuresti insotite de cateva imagini (mai jos si coloana dreapta) din volumul mentionat.
* * *
[mai.1923] - Federala Cooperativelor Satesti concesioneaza atelierele sale mecanice din str. Popa Lazar nr. 7,pe termen de 7 ani, unui grup format din inginerii Al. D. Bunescu, N. St. Papurica si Gr. C. Zamfirescu;
[10.iulie.1923] - este infiintata "Societatea pentru Explorari Tehnice - S.E.T" cu un capital de 60.000 lei, repartizat in mod egal intre cei trei actionari fondatori;
- desi de la bun inceput scopul intreprinderii a fost "organizarea fabricarii de avioane" in primii ani s-au fabricat: saboti pentru vagoanele de tramvai si de cale ferata, guri de canal;
[primavara.1925] - este lansata din partea statului roman o prima comanda de reparatii avioane, prin transformarea unor avioane de bombardament in avioane de transport; capitalul intreprinderi creste de 60.000 lei la 1.000.000 lei;
[1930] - Gr. C. Zamfirescu devine actionar unic al societatii; continua comenzile privind reparatia de avioane; este proiectat un avion de vanatoare denumit "Protoset"; 

[1938] - S.E.T. devine Societatea Anonima Romana - Industria Nationala Aeronautica (I.N.A. - S.E T.) cu 7 actionari (Gr. C. Zamfirescu detinea 60%) si capital social 25.000.000 lei;
[1946] - "sub presiunea muncitorilor" INA-SET trece la fabricatia masiva de piese de schimb pentru material rulant pentru repunerea grabnica in functiune a parcului de vagoane CFR;
[1947-1948] - s-au confectionat instrumente medicale in peste 100 de tipodimensiuni, material pentru liniile telefonice, reductoare pentru tuburile de oxigen. s.a.;
[11.iunie.1948] - "actul revolutionar al nationalizarii intreprinderii, cand in biroul fostului patron s-a instalat, in calitate de director, un reprezentant al clasei muncitoare, tinichigiul Constantin Stoica"; numele societatii este schimbat in I.M.S. "21 Decembrie" (ziua de nastere "oficiala" a lui I.V. Stalin);
[octombrie.1949] - uzina se extinde prin comasarea cu intreprinderea "Venus"; au urmat fuziunile cu Atelierele de Constructii Tehnice Aeronautice (A.C.T.A.) in decembrie.1952 si intreprinderea I.C.A.R. (Intreprinderea de Constructii Aeronautice Romane) de unde au fost preluate utilajele si masinile cu specific de mecanica fina, precum si personalul calificat aferent;
[1948-1953] - fabrica a produs utilaje si masini agricole: prasitori, seceratori-legatori, pompe de stropit, batoze, instrumentar si mobilier metalic medical;
[1953] - s-a desprins din intreprindere - Fabrica de Biciclete societatea ramasa profilandu-se ca producator de instrumente de masurat de precizie si echipamente de control;
[1958] - numele societatii se modifica din IMS "21 Decembrie" in - Uzina Mecanica Fina Bucuresti;

[1964] - este inglobata activitatea Intreprinderii de Pompe iar in 1972 este integrata si Fabrica de Pile Bucuresti;

 [1973] - numele intreprinderii devine "Intreprinderea Mecanica Fina" (I.M.F.) Bucuresti; este integrata in Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica Fina si Scule ("Centrala [de mecanica fina]" reprezenta inainte de 1989 structura organizatorica a statului ce coordona activitatile unor intreprinderi cu activitati industriale similare sau apropiate fiind si interfata de legatura si responsabilitati cu ministerul/guvernul; aceste Centrale au suferit mai multe reorganizari de-a lungul anilor).

Sediul - IMF Bucuresti (1975)  

[1974] - intre sectoarele I si II ale intreprinderii a fost construit un pasaj subteran ce a rezolvat o serie de probleme de transport intern. Dupa 1990, din molozul rezultat in urma demolarilor de dupa privatizarea intreprinderii, pasajul a fost astupat. Mai multe detalii despre acest subiect pot fi parcurse - aici.  

[1975] - Intreprinderea Mecanica Fina - Bucuresti a sarbatorit 50 de ani de activitate. Cu aceasta ocazie a fost editat un volum (citat mai jos; vezi imagini coloana dreapta) de prezentare a istoriei si realizarilor fabricii si a fost batuta o medalie (imagini coloana dreapta). Intreprinderea avea cca. 4800 de angajati si producea peste 4.000 de repere din gama:
- aparate de masura si control (lungimi, termotehnice);
- placute carburi metalice sinterizate;
- accesorii pentru masini unelte;
- orologerie industriala.
Produsele se exportau in 35 de tari.

Intreprinderea avea 3 amplasamente (vezi imagini coloana dreapta) situate pe strazi diferite:
- str. Popa Lazar nr.9-19 (sectorul I al societatii)
- str. Sergent Chiriac nr.10-14 (sectorul II)
- calea Ferentari nr.62 (sectorul III)

* * *
Referitor la sectia de orologerie industriala trebuie retinut ca:
[...] Fabricatia de orologerie industriala a inceput in anul 1959, odata cu realizarea ceasului de reglaj pentru masina de spalat rufe. Intre anii 1972-1973 se asimileaza inca doua mecanisme de orologerie, relee de timp Rtp5 in 4 game de timpi si releul RTp7.
Urmeaza ca pana in anul 1978 sa se asimileaze pentru industria electrotehnica inca 3 mecanisme de orologerie cu destinatie speciala.
Odata cu asimilarea acestor noi produse, colectivul de muncitori, tehnicieni si ingineri a avut si are de rezolvat cateva probleme tehnologice deosebite, intre care asigurarea preciziei dimensionale si de forma de ordinul 0.01 mm pentru placile mecanismului, roti, sectoare dintate si balansier" (pag. 40).

Atelier orologerie industriala MF

Sursa informatiilor: "1925-1927 | Semicentenar Intreprinderea Mecanica Fina Bucuresti" | 1975) | C.2269 I. P. Informatia

* * *

In cautarile (incepute in octombrie.2007) pentru documentarea la variantele OREX, pe forumul ceasornicar.ro a fost postata relatarea unui fost inginer din cadrul Mecanica Fina care intre 1980-1988 a lucrat in cadrul departamentului de dezvoltare.

Informatiile primite (interesante, dar trebuie receptate sub rezerva clarificarilor si din alte surse, putand fiind o completare la scurta istorie de mai sus/jos) sunt redate in continuare:
“…Pe scurt: initiativa productiei ii apartine lui ‘Ceasca’ (Nicolae Ceausescu), care in urma unei vizite facute prin ‘78 in IMF, aratandu-i-se ceasuri programatoare, unele cu scop militar, nu prea stia el cu ce se mananca mecanismele de ceas pt. bombe, dar auzind cuvantul ceas, a cerut imperios sa se fabrice ceasuri de mana.
Primele ceasuri au fost digitale, denumirea comerciala, Optimef. Nu cunosc provenienta calibrelor (mai mult ca sigur SUA), cert este ca atunci, in urma unei vizite a presedintelui SUA, s-a adus o linie completa de fabricatie afisaje cu cristale lichide, pe atunci sub embargo.
Pentru carcase s-a adus tehnologie de ultima ora, din Elvetia, respectiv prese cu surub pentru deformare de volum in matrita, carcasele fiind din inox de cea mai buna calitate. Acele prime ceasuri aratau excelent, chiar si pentru standardele estetice prezente. Ceasul era insa scump, telescoape elvetiene, butoane cu etansare, carcasa inox, cadran de import, etc... costa circa 1/4 - 1/3 salariul unui inginer, ca atare s-a trecut la carcase de alama cromate, cadrane serigrafiate care aratau oribil, butoane simplificate, telescoape improvizate, mai ieftine. De altfel nici nu s-au mai putut produce carcase inox, in Romania neexistand oteluri pentru a fabrica alte matrite, ca atare o linie de fabricatie de ultima ora s-a dus dracului.
In fapt, elvetienii ne propusesera sa fabricam carcase si ceasuri pentru ei, dar au fost refuzati categoric. S-au fabricat multa vreme, deoarece initial, s-a adus o cantitate enorma de calibre, mult peste necesitatile pietei pe 20 de ani, stiau baietii ce stiau, ca intr-un an americanii vor spune stop.

Etapa Orex. Denumirea, habar nu am, probabil a venit cineva cu ideea in cursul unei sedinte de productie. S-au fabricat cu multe calibre, mecanice si cu motor pas cu pas. Calibrele mecanice proveneau din China, Fabrica nr.2 din Tianjin. S-au utilizat si calibre Ruhla, fosta RDG execrabile. De asemenea, prin ‘86-‘87 s-au adus calibre super, din Rusia, licenta Citizen, unele din cele mai plate calibre existente in vremea aceea, comparabile cu cele ale ceasurilor de lux.
Din pacate, mafia din fabrica a pus in fruntea conducerii acestei activitati o serie de indivizi incapabili, interesati doar de delegatii in China, Rusia, RDG, ca atare, cu toate ca mecanismele erau foarte bune, cu un raport calitate/pret super, ceasurile erau tot mai urate, modelele fiind adaptate "gustului" unor politruci. “Made in Romania”, scris cu litere imense, era datorita faptului ca nu au reusit sa dezvolte dupa 1988, o tehnologie capabila sa imprime fotografic cadrane.

Ce s-a fabricat in RO din componentele ceasului: carcasa, cadran, geam, coronita, ax remontor, telescoape, o parte din limbi, garnituri etansare, capace si bratari inox de proasta calitate. Doar atat, calibrele erau de import. In ‘88 cand am parasit fabrica, se construise deja cladirea fabricii de ceasuri, aveam deja lista completa de masini pentru fabricatia completa, echiparea fiecarui atelier, adusesem din Germania si China doua instalatii de acoperire carcase cu nitrura de titan, mai rezistenta ca acoperirea cu aur, pusesem la punct un procedeu de acoperire cu carbura de titan pentru carcase de culoare neagra, de asemenea pregatisem fabricatia de scule…”
* * *
“Revin cu situatia IMF, fosta SET (Societatea de Exploatari Tehnice), datand din anii ’20, s-au fabricat aici avioane, si in principal aparatura de bord pana in ’47 la nationalizare.
Intr-adevar a fost cumparata pe nimic de Dl. Mollo, in prezent fabrica nu mai exista, hala “100” unde se fabricau ceasuri la et. 2 a fost decopertata, si se va transforma in cladire de birouri. Cantina transformata in cazinou. Sediul comitetului de partid demolat. Hala strungarie grea, in curs de demolare. Blocul administrativ sta sa se prabusasca. Restul halelor mari, matriterie, scularie, frezare grea, etc... de partea cealalta a sos. Pantelimon sunt goale, si vor fi demolate.

In prezent mai sunt 7 (sic) angajati, care se ocupa cu lichidarea (in ‘88 fabrica avea 13.000 angajati). Ce s-a intamplat cu calibrele si ceasurile, multe au fost furate, se furau si pe vremea lui ‘Ceasca’, nu 1 ci cate 100 o data, era doar bunul poporului.
Mai trist este ca au fost furate, la lichidarea fabricatiei de ceasuri, dupa ‘90, o gramada de utilaje ce au fost aduse pe bani buni din Elvetia, un strung de ceasornicar, cu toate accesoriile incapand intr-un buzunar mai mare. Jaf in toata regula!”

(postari - decembrie 2008 | wamkihok pe forumul ceasornicar.ro)
* * *

[1978] - la 26 decembrie 1978 - Nicolae Ceausescu face o vizita de lucru la Mecanica Fina - Bucuresti; a fost decisa pornirea activitatii de productie pentru ceasuri de mana;

[1979] - incepe fabricatia ceasului de mana cu afisaj LCD si mecanism quartz - OPTMEF (detalii aici) - dupa achizitia din SUA (Optel Corporation) a licentei si a tehnologiei necesare pentru producerea afisajului cu cristale lichide;

[1982] - in cadrul Centralei de Mecanica Fina din care facea parte IMF Bucuresti se infiinteaza si incepe sa functioneze si Intreprinderea de Orologerie Industriala (IOI) - Arad (a nu se confunda cu Victoria Arad - fosta Precizia, ce producea ceasuri de masa din anii 1951 si facea parte la acea data din Centrala de Articole Casnice Emailate - Metalogolobus Bucuresti si ce va functiona pana dupa 1989;

[1984] -  la 1 noiembrie 1984 - Nicolae Ceausescu face o noua vizita de lucru la Mecanica Fina - Bucuresti; cu aceasta ocazie "...s-au acordat investitiile necesare si s-au pus bazele fabricatiei de ceasuri mecanice si cu cuart analogice..." 

[1985] - la 1 martie 1985 mai multe Centrale intre care si Centrala de Mecanica Fina sunt reunite in - Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica Fina si Scule (include IMF Bucuresti);

In a doua parte a anului incepe fabricatia ceasului de mana cu mecanism mecanic (chinezesc) - OREX (detalii aici) si a ceasului de mana cu afisaj analogic si mecanism quartz (est-german) "pas-cu-pas" - CROMEF (detalii aici); In luna decembrie 1985 sunt fabricate 50.000 de ceasuri Orex;

[1986] - in primele 11 luni ale anului sunt fabricate 180.000 de ceasuri Orex (planurile prevad o productie de 1 milion de ceasuri in anul 1990);

[1987] - Intreprinderea Mecanica Fina ofera o medalie (vezi imagini coloana dreapta) pentru activitatea unora dintre angajati. Pe reversul medaliei este inscriptionat - "spre amintirea anilor de atasament fata de intreprindere din partea colectivului ... ani";

[1988] - parte din Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica Fina si Scule se transforma in Centrala de Mecanica Fina si Masini Textile (include Intreprinderea Mecanica Fina - Bucuresti);


[1990] - dupa Revolutia din decembrie.1989, prin Hotararea Guvernamentala nr. 594/1990 (16.mai.1990) se infiinteaza Compania Mecanica Fina - Bucuresti ce reuneste 22 de unitati economice de stat intre care si Intreprinderea de mecanica fina - Bucuresti si Intreprinderea de orologerie industriala - Arad. La acceasi data se desfiinteaza Centrala de Mecanica Fina din care intreprinderea facea parte.

* * *

Le cele prezentate mai sus e obligatoriu sa facem trimitere si catre reperele precizate in cronologia societatii Mecanica Fina, consemnate dupa 1989, la divizarea acesteia si mai apoi dupa privatizarea din 2000. Informatiile (incomplete, fara detaliile momentelor importante) sunt accesibile (2021) pe pagina web, sectiunea - "Compania" - www.mecanicafina.ro | aici.

[1991] - Intreprinderea s-a divizat in patru societati comerciale independente: Diasfin SA (scule diamantate), Fapiro SA (pile si raspele), Carmesin SA (produse din carburi metalice sinterizate) si Mecanica Fina SA (aparate de masura si control) care preia o suprafata construita de 55.000 mp si continua productia industriala de aparate de masura si control si [...] ceasuri de mana, [...]; noua entitate - Mecanica Fina SA este inregistrata la Registrul Comertului - J40/2353/1991 si Cod Unic de Intregistrare: RO-655. Ulterior si fostul Centru de Calcul al Intreprinderii Mecanica Fina SA s-a reorganizat intr-o societate comerciala - Sigma Fina SA

[1997] - Societatea este cotata la Bursa de valori - Bucuresti / Radaq; Initial, capitalul social al societatii Mecanica Fina SA a apartinut integral statului dupa care a fost detinut de Fondul Proprietatii de Stat (70 %) si Fondul Proprietatii Private IV Muntenia (30%), pentru ca, dupa preluarea pachetului detinut de FPP IV, FPS sa detina 88,77% din capitalul social total, restul fiind distribuit actionarilor care au subscris in cadrul PPM (Programul de Privatizare in Masa)

[2000] - Mecanica Fina este vanduta de catre Stat [-ul Roman] si devine societate privata 100%; informatii neconfirmate indica anul 2000 ca momentul in care a fost stopata productia de ceasuri de mana; mai multe detalii in continuare:

* * *

In anul 1999 Fondul Proprietatii de Stat (F.P.S. - mai tarziu: Autoritatea de Privatizare si Adminstrare a Participatiilor Statului) a scos la vanzare 88.77% (828.599 actiuni in valoare de 63,075 miliarde lei [echivalent mai.1999 = aprox. 3,86 milioane euro]) din actiunile societatii Mecanica Fina SA prin negociere directa. Vezi info - ziaruldeiasi.ro (22.02.1999) in care este preluata declaratia facuta pentru Mediafax de catre - "Ion Paunescu - directorul de productie al societatii care [...] s-a declarat in favoarea privatizarii si spera ca noul investitor va mentine obiectul de activitate si va investi in modernizarea si retehnologizarea societatii. [...] Societatea a traversat un proces de restructurare si de investitii, concretizat prin disponibilizarea in perioada decembrie 1998 - februarie 1999, a unui numar de 600 angajati, modernizarea fluxului de productie si reorganizarea societatii in sase centre de profit. Programul a fost elaborat si aprobat in vederea privatizarii societatii si prevede si masuri de natura tehnica si tehnologica si realizarea unor investitii, in valoare de 400.000 marci germane, pentru modernizarea principalelor fluxuri de productie". Societatea avea la acel moment - "un capital social de 23,335 miliarde lei [echivalent mai.1999 = aprox. 1,43 milioane euro], divizat in 933.424 actiuni cu valoarea nominala de 25.000 lei [mai.1999 = 1.53 euro]. FPS detine 88.77% din actiuni, restul de 11.23% fiind detinute de actionari rezultati in urma procesului de privatizare in masa. Societatea a obtinut, in primele sase luni ale anului 1998, un profit net de 525 milioane lei [echivalent mai.1999 = aprox. 32.000 euro], la o cifra de afaceri de 21.6 miliarde lei [echivalent mai.1999 = aprox. 1,32 milioane euro, adica profit net = 2,42%]. Societatea produce si comercializeaza aparate de masura si control, ceasuri, dispozitive si matrite". Pretul unei actiuni MF pe piata extrabursiera Rasdaq, la 27 ianuarie 1999, era de 1.650 lei/actiune [aprox. 0,125 euro].

La momentul anuntului de vanzare prin negociere directa au fost depuse si comunicate in presa doua oferte pentru achizitionarea pachetului de actiuni oferit = 88.77%. Aceste oferte au venit din partea: [1] firmei romanesti Multisistem Industries, si [2] firmei din Israel - Nehoray Property RTT. Achizitia a fost facuta insa de catre societatea comerciala - Camping SA din Urziceni ce avea ca domeniu principal de activitate - "fabricarea de articole confectionate din textile". Tranzactia a fost perfectata prin contractul de vanzare-cumparare nr. 20/29.05.2000, devenind efectiva in 25.07.2000. Nu este cunoscuta valoarea finala a tranzactiei!

Prin societatea comerciala Camping SA - Urziceni este momentul in care apare pentru prima data mentionat numele - Sergio Mollo, cand pentru 3 luni (15.12.1998-15.03.1999), inainte de tranzactia cu Mecanica Fina, acesta a fost actionar al acestei societati, cu un procent de 5% al companiei textile din Urziceni. Trebuie mentionat aici si detaliul ca societatea Camping SA - Urziceni, la momentul 1999-2000 era detinuta cu un procent de 93% de catre societatea cu actionariat italian - Stecolflex Romania SRL la care, acelasi - Sergio Mollo, era actionar cu 5%, in acei ani.

Trebuie mentionat si ca la mijlocul anului 2000, printr-o hotarare de guvern, in cazul a zece societati cu datorii la bugetul de stat, in cazul privatizarii acestora, s-au acordat inlesniri la plata obligatiilor restante [...], pe o perioada de cinci ani, care a putut incepe cu o perioada de gratie de sase luni si scutirea de la plata a majorarilor de intarzieri si a penalitatilor. Mecanica Fina SA a fost una din cele zece societati beneficiare (vezi "Ziua" / nr. 1881 din 22.08.2000) 

[2001] - Un articol aparut in ziarul "Curentul" din 15.11.2001 - "Industriile de varf s-au reprofilat pe papauci, pubele si conserve de peste" mentioneaza: "Privatizata anul trecut [Mecanica Fina SA], pachetul majoritar de actiuni al intreprinderii, care producea aparatura de masura si control, a trecut din mana fostului FPS in cea a societatii Camping Urziceni SA, controlata de italianul Sergio Mollo. Acesta nu si-a respectat obligatiile contractuale referitoare la investitiile pe care trebuia sa le realizeze in societate, fapt confirmat si de succesorul FPS, APAPS. Contractele de export pe relatia Germania, in principal, pentru manometre, dar si la intern, pentru vitezografele feroviare, s-au dus pe apa Sambetei. Totusi, noul patron al SC Mecanica Fina SA a facut o minima investitie, intr-o linie de productie a … pubelelor de gunoi. Pentru a mai face rost de niste bani, dl Mollo a inchiriat intr-o veselie spatiile industriale ale societatii, unde acum se fabrica pantofi si papuci.

Daca cu ani in urma Intreprinderea Mecanica Fina abia daca putea face fata comenzilor pentru aparatura de varf (aparate de masura si control) pe care o producea, astazi, dupa privatizare, uzina bucuresteana nu mai ofera decat o imagine dezolanta. De mentionat ca societatea Camping Urziceni este detinuta de firma Stelconflex SRL. Patronul acesteia, italianul Sergio Mollo, a mai stat si in spatele firmei Ceptura SRL, care era gata-gata sa puna mana pe pachetul majoritar de actiuni al uneia dintre cele mai mari societati de asigurari din Romania, Astra SA.

Initial, cumparatorul a respectat clauzele cuprinse in contractul semnat cu FPS referitor la plata actiunilor. Pe 29 noiembrie 2000 si 29 mai 2001, Camping SA Urziceni a platit la APAPS primele doua rate a cate 906.625.330 lei [aprox. 40.000 euro] fiecare. Daca in ceea ce priveste plata actiunilor investitorul s-a dovedit a fi de buna credinta, nu acelasi lucru se poate spune si despre investitiile pe care trebuia sa le realizeze in societate, conform contractului de privatizare. Pentru primul an de la preluarea societatii, Camping Urziceni trebuia sa investeasca in Mecanica Fina SA suma de 273.176,26 euro. Chiar daca termenul scadent de efectuare a investitiilor, care urmau sa fie facute ca aport la capitalul social, a expirat pe 28 mai 2001, nici pana in prezent acest lucru nu s-a intamplat. In consecinta, directorul general al Departamentului post-privatizare din cadrul APAPS, dl Mihai Stan, a propus notificarea investitorului pentru plata unei penalitati reprezentand suma ramasa neinvestita la data de 28 mai 2001.

Unul dintre cei mai importanti clienti ai societatii bucurestene, inainte de privatizare, era firma germana Afriso, care cumpara o mare parte din manometrele produse la Bucuresti. Dupa cum ne-au confirmat surse din interiorul fabricii, aceasta piata de desfacere s-a pierdut. Un alt contract pierdut a fost cel pentru vitezografe, care erau livrate catre CFR. Cum la Mecanica Fina nu s-au mai facut investitii si pe piata au aparut vitezografe mult mai performante, din import, societatile feroviare au renuntat la cumpararea acestora din productia interna. Nici pistoalele pentru trusa de electronist, pentru care mai multe firme americane si-au manifestat interesul, nu pot fi fabricate la standardele de calitate cerute de importator. Nefiind investit nici un leu in modernizarea liniei de productie, praselele acestor pistoale nu rezista la presiunea care se exercita in timpul functionarii si se sparg.

Noul patron a investit insa in ceva, si anume intr-o linie de productie a pubelelor de gunoi, produse care, in opinia sa, se potrivesc perfect domeniului de mecanica fina. Se pare insa ca nici aceasta afacere nu merge chiar ca pe roate. Planul de productie pe luna trecuta, de exemplu, fusese stabilit de conducere la 12 miliarde de lei [aprox. 520.000 euro], din care nu s-a realizat insa decat sase miliarde. O alta directie a "dezvoltarii" fabricii a fost inchirierea intr-o veselie a spatiilor de care dispune aceasta. In consecinta, la Mecanica Fina se fabrica acum inclusiv pantofi, orice marime. Dintre incalcarile contractului de privatizare, ar mai fi de mentionat nerespectarea interdictiei de a recurge la concedieri colective inaintea realizarii investitiilor. In luna mai a acestui an, patronul a demarat un "program de restructurare", care a vizat concedierea a peste 100 de angajati" .

In 19.11.2001, la mai bine de un an si jumatate de la tranzactia Camping SA - Mecanica Fina SA, printr-un act "aditional de novatie" (cf. DEX - "act juridic prin care se stinge o obligatie veche și se inlocuieste cu alta noua"), cu schimbare de debitor si cesiunea contractului din mai.2000, Camping SA - Urziceni a cedat pachetul cel detinea la Mecanica Fina SA - Bucuresti in favoarea societatii Mol Invest SA - Bucuresti (cu sediul in sos. Pantelimon nr. 10-16, et.1, ap. 101, sect. 2 Bucuresti, adica in perimetrul unde functiona Mecanica Fina SA). Actionarul majoritar 99.9% la Mol Invest SA - Bucuresti era - Sergio Mollo. Este de mentionat ca din verificarea [2002] Consilului Concurentei privind tranzactia Mecanica Fina SA - Camping SA - Mol Invest SA, dar si Camping SA - Industrial Cefin SA - Mol Invest SA (o tranzactie similara, in aceeasi perioada, pentru o achizitia 100% a acesteia din urma - societate cu activitate in "executia de echipamente de masura, reglare si control pentru procese industriale", similar cu Mecanica Fina SA) - Mol Invest SA, "prin operatiunea de concentrare economica realizata nu este afectata nici concurenta potentiala, deoarece cele trei societati implicate, Mol Invest SA - Mecanica Fina SA - si Industrial Cefin SA, nu activeaza pe aceleasi piete" (sic - vezi Consiliul Concurentei - Decizie nr. 280/18.07.2002). In aceeasi decizie a Consiliului Concurentei se preciza de asemenea - "Activitatea principala a societatii achizatoare, Mol Invest SA - Bucuresti, consta in productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si control, [...] Mol Invest SA - Bucuresti nu a obtinut cifra de afaceri din obiectul principal de activitate si nici nu dispune de echipamentul necesar pentru realizarea acestuia".

* * *

Actionarul majoritar al societatii, cu o participatie la capitalul social de 91,1131% devine Mol Invest SA cu sediul in Bucuresti, sectorul 2, strada Popa Lazar nr. 5-25, societate romaneasca cu capital privat avand ca actionari doi cetateni italieni din care actionarul majoritar, domnul Sergio Mollo, este adminstrator unic si presedinte al CA/director general al societatii Mecanica Fina SA;

[2006] - Compania intra in sectorul agricol prin constituirea SC ITAGRA SA (detalii aici);

[2009] - Societatea decide inchiderea productiei industriale (aparate de masura si control) si avand in vedere locatia centrala a imobilelor ("din motive tinand de nivelul de uzura morala a tehnologiilor de fabricatie cu efect direct in rentabilitatea economica a firmei dar si din ratiuni in legatura cu protectia mediului, in conditiile in care atelierele de productie erau amplasate central in Bucuresti - zona Obor" - info aici) si devine Property Company;

[2015] - Un comunicat din august.2015 al Mecanica Fina - Bucuresti anunta mandatarea actionarului principal (cetateanul italian Sergio Molo prin Mol Invest SA) pentru o potentiala reluare a productiei de ceasuri intr-o noua structura in care MF va detine 50%. Mecanica Fina SA are un numar de 14 salariati si include in obiectul sau de lucru diverse activitati ponderea cea mai mare detinand-o inchirierea bunurilor imobile proprii.

Tot in acest an Mecanica Fina SA este listata la Bursa de Valori - Bucuresti, sectiunea Actiuni, categoria Standard, segment Principal (12.08.2015) o data cu inchiderea Rasdaq.

[2016 februarie.02] - Mecanica Fina Bucuresti pierde procesul intentat de compania elventiana Rolex SA Geneve pentru decaderea din drepturile de folosirea ale denumirii Orex. Mai multe detalii in prezentarea istoriei Orex - aici.

In martie.2010, Evenimentul Zilei (varianta on-line) a publicat, sub semnatura lui Dan Arsenie, un articol despre istoria "ceasului romanesc" ce include si mentiuni despre perioada Orex din Mecanica Fina Bucuresti. In documentarea articolului au fost folosite referinte si documente (fara permisiune) prezentate (in premiera) pe Ceasuri pentru Romania:
- - -
Dan Arsenie | "Ceasul romanesc a stat: < Era o madrie nationala >" (Evenimentul Zilei on-line) | 25.martie.2010. Articolul a fost preluat si de varianta on-line a revistei Temporis.


* * *

Cu multumiri pentru suport colegilor de pasiune de pe ceasornicar.ro si Time Club Romania!

Multumiri speciale conf. univ. dr. ing. Viorel Rindasu pentru informatii si lamuriri.


[up-date: aprilie.2021 - in lucru!]
Brasov, februarie. 2010

Mecanica Fina | 1925 - 1975
Mecanica Fina | 1925 - 1975

Mecanica Fina | 1925 - 1975
Mecanica Fina | 1925 - 1975

Mecanica Fina | 1925 - 1975
Mecanica Fina | 1925 - 1975

Mecanica Fina | 1925 - 1975
Mecanica Fina | 1925 - 1975

logo SET Bucuresti
logo SET Bucuresti

Tipuri de avioane - SET
Tipuri de avioane - SET

macheta IMF Bucuresti
macheta IMF Bucuresti

str. Popa Lazar nr.9-19 (sectorul I al societatii MF)
str. Popa Lazar nr.9-19 (sectorul I al societatii MF)

str. Sergent Chiriac nr.10-14 (sectorul II al MF)
str. Sergent Chiriac nr.10-14 (sectorul II al MF)

calea Ferentari nr.62 (sectorul III al MF)
calea Ferentari nr.62 (sectorul III al MF)

Mecanica Fina | evolutii 1950-1975
Mecanica Fina | evolutii 1950-1975

Mecanica Fina | dinamica exporturilor (1965-1975)
Mecanica Fina | dinamica exporturilor (1965-1975)

medalie si volum aniversar Mecanica Fina 50 ani (1925-1975)
medalie si volum aniversar Mecanica Fina 50 ani (1925-1975)

medalie aniversara Mecanica Fina 50 ani (1925-1975) - avers
medalie aniversara Mecanica Fina 50 ani (1925-1975) - avers

medalie aniversara Mecanica Fina 50 ani (1925-1975) - revers
medalie aniversara Mecanica Fina 50 ani (1925-1975) - revers

medalie activitate - Mecanica Fina| 1987 (avers)
medalie activitate - Mecanica Fina| 1987 (avers)

medalie activitate - Mecanica Fina| 1987 (revers)
medalie activitate - Mecanica Fina| 1987 (revers)

Aparate Mecanisme - Orologerie Industriala
Aparate Mecanisme - Orologerie Industriala

Mecanica Fina SA - logo
Mecanica Fina SA - logo

plan de situatie - zona Mecanica Fina - Bucuresti | anii ’980
plan de situatie - zona Mecanica Fina - Bucuresti | anii ’980






ACASA | CUPRINS | IN BIBLIOTECA | CONTACT

© 2008 - 2021 Ceasuri pentru Romania.
Toate drepturile rezervate.
Creat de Web Experience.
Romana English