Tissot Navigator pentru Romania - Sageata Orientului | 2020
E sfarsit de an si obiceiul Albini Prassa se pastreaza si pentru complicatul 2020. Ion Schiau si echipa sa ne fac bucuria lansarii unei noi editii "pentru Romania", un ceas foarte special - Tissot Navigator, intr-o reeditare dedicata Romaniei si unei povesti ce implineste anul acesta 100 ani. Tissot "Sageata Orientului" scoate la lumina, si nu doar pentru pasionatii ceasurilor, povestea Companiei Franco-Romane de Navigatie Aeriana, o intreprindere de aviatie civila, cu fondatori si resurse din Romania, ce a scris istorie la inceputul anilor ’920.
Zburand pe un traseu ce lega Parisul de Istanbul prin Strasbourg, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad si Bucuresti, CFRNA a ramas in istorie ca fiind prima companie de aviatie transcontinentala. Sub numele de "Sageata Orientului", CFRNA a adunat povesti, istorii, biografii ce inca nu au fost suficient relevate. Tissot "Sageata Orientului" incerca sa recupereze o parte dintre acestea facandu-si speranta ca ulterioare demersuri vor porni in a documenta o istorie in detaliu a companiei.
Tissot Navigator este unul din modelele iconice ale producatorului elvetian. Pregatit intre 1949-1951, Tissot Navigator a fost lansat la expozitia de la Basel din 1951 si livrat catre publicul larg incepand cu 1952. De-a lungul diverselor reeditari, orasele de pe cadran s-au mai schimbat, functie de vremuri si interese. De astazi insa - Bucuresti isi gaseste locul, in premiera, pe cadranul unui ceas facut tocmai pentru cei care se misca intre fusuri orare, poate la bordul unui avion, tren sau vapor sau poate cu gandul la prieteni de departe, la activitati economice sau sportive dintr-o alta zona de pe glob.
[imagini Tissot "Sageata Carpatilor" prin amabilitatea Albini Prassa - Romania]
Realizat intr-o editie limitata de 444 ceasuri, Tissot Navigator "Sageata Orientului" este echipat cu mecanismul automatic ETA 2893-3 in grad de cronometru. Fiecare ceas este insotit de certificat COSC, certificatul individual al editei limitate "Sageata Orientului", cutia de prezentare de lemn incluzand langa cureaua de rezerva, un accesoriu din piele pentru transport in calatorii, o lupa personalizata in spiritul editiei si o laveta din microfibra pentru intretinerea ceasului. Nu in ultimul rand trebuie sa mentionam volumul-dedicatie, special realizat pentru aceasta editie limitata, intitulat - "Sageata Orientului - Pionierii Cerului", volum ce descrie istoria Companiei Franco-Romana de Navigatie Aeriana pe care, lansarea acestui ceas, o omagiaza. Specificatiile tehnice si manualul de utilizare ale ceasului sunt prezentate - aici si aici. Ceasul poate fi comandat - aici!
[imagini Tissot "Sageata Carpatilor" prin amabilitatea Albini Prassa - Romania]
Tissot Navigator editia limitata "Sageata Orientului" are inscriptionate pe cadranul ceasului, capitalele Paris - Bucuresti - Istanbul, corespunzatore fusurilor orare: GMT+1, GMT+2 si GMT+3, punctele de plecare (Paris) si sosire (Istanbul) ale traseului CFRNA - "Fleche d’Orient"/"Sageata Orientului" ce oprea si la Bucuresti. Secundarul editiei (de culoare rosie) este de asemenea personalizat sub forma unei sageti cu un design dedicat editiei. Rama capacului spate este la randu-i inscriptionata "EDITIE LIMITATA [nr. ceas]/444 SAGEATA ORIENTULUI", pe geamul spate fiind ilustrat un avion Spad-46, modelul ce a facut cele mai multe zboruri la Bucuresti, dar si traseul schematic al zborului pe o imaginara harta a Europei.
Despre istoria modelului Tissot Navigator dar si povestea Companiei Franco-Romana de Navigatie Aeriana va invitam sa aflati mai multe in randurile urmatoare. Ne facem speranta ca veti descoperi povesti fascinante!
* * *
Ideea standardizarii orei la nivel intregului glob are deja o istorie de mai bine de 150 ani. Celor curiosi sa parcurga acest subiect, intr-o prezentare excelent rezumata, le recomand articolul publicat de Dorin Stanescu - "Istorii ale orei exacte" publicat de revista Historia, an XIV, nr. 154 - noiembrie.2014. Chiar daca povestea e un pic mai complicata, datoram scotianului Sandford Fleming, la 1880 pensionar al cailor ferate canadiene, conceperea unui sistem de impartire a globului pamantesc in "24 de zone sau fusuri orare, prin 24 de meridiane distantate cu unul de altul cu 15 grade longitudine". Aceste zone (de o parte si de alta a "meridianului central al fusului orar" cu 7,5 grade) au fiecare ora sa, meridianul zero fiind cel care trece imaginar prin oraselul observatorului astronomic regal britanic - Greenwich. Mai jos o reprezentare a celor 24 fusuri orare, in galben fiind evidentiat fusul orar al meridianului zero, cel care este "linia de pornire" a timpului universal coordonat (in engleza Coordinated Universal Time - prescurtat UTC), initial acesta purtand numele de GMT (Greewich Mean Time). Astfel mergand catre Est (care este si sensul de rotatie al Pamantului) avem un nou fus orar pentru fiecare "felie" de 15 grade, respectiv o alta "ora" (GMT+1, GMT+2, GMT+3, ....). Cum se suprapun aceste fusuri orare pe teritoriile statelor, pe mare, pe uscat, la poli, sau cum si unde este zona de schimbare a datei este o alta discutie cu care nu incarcam aici, aceasta prezentare. O a doua imagine, mai jos, incearca sa va ofere mai multe astfel de detalii.
imagini: stanga - fusuri orare glob pamantesc; dreapta: zonele de timp al globului / proiectie cilindrica Miller (sursa wikipedia)
Cum a fost ales Greenwich ca referinta si meridian zero este iarasi o poveste mai mult decat interesanta. A fost rezultatul unei conferinte (International Meridian Conference la care au participat 25 de tari si care a avut loc in anul 1884 la Washinton, sub patronajul presedintului SUA de atunci - Chester Alan Arthur), si intereselor economice, reprezentate in principal de transportul maritim, ce au impus numele micului orasel britanic. Vectorul principal al necesitatii standardizarii orei a fost insa dezvoltarea cailor ferate, gradele de miscare oferite odata cu dezvoltarea acestora impunand o astfel de actiune. Incepand cu 1884, rand pe rand, statele au aderat la ceea ce se numeste "conventia meridianului Greenwich", Romania facand acest pas formal, poate surprinzator de rapid, in 1894, cum precizeaza diverse referinte ce iau in considerare anul aderarii Cailor Ferate Romane la aceasta conventie. Au trebuit sa treca aproape 40 ani ca legea care a statutat explicit ca "ora oficiala pe cuprinsul Romaniei este ora fusului al doilea orar la est de Greenwich (ora meridianului 30 grade longitudine estica Greenwich)" sa fie adoptata si promulgata, tocmai in iulie 1931 (Legea nr. 176 / 27 iulie 1931).
In prezentarea ce am facut-o - aici, am detailat modul in care a aparut "ora exacta in Romania". Intr-un demers pornit inca din primii ani de la instalarea sa ca director (1884) al Institutului Meteorologic al Romaniei, Stefan Hepites s-a straduit a da nastere "orei oficiale" a Romaniei, lucru reusit in anul 1892. Decretul regelui Carol I al Romaniei din 15 noimbrie 1891 a impus ca "ora oficiala pe cea a cailor ferate romane", si zice mai departe documentul, "...stabilita la ultima conferinta tinuta la Stockholm in dilele de 17 si 18 iunie din urma, si la care a luat parte si delegatii cailor ferate romane". Cum conferinta de la Stockholm mentionata a avut drept scop tocmai sincronizarea orarelor de functionare a trenurilor din Europa (si in mod special a celor care circulau international) se poate spune ca in fapt aderarea Romaniei la referinta - meridianul Greenwich s-a facut inainte de 1894, chiar inca din 1891. Subiectul istoriei meridianului de referinta in Romania il vom dezvolta intr-o alta prezentare pe Ceasuri pentru Romania, chestiuni ca "meridianul Bucurestiului" sau mai ales "meridian zero - Oradea", meritand un astfel de demers.
Sa facem un pas mai departe si sa vedem, pe scurt, cum aceasta impartire a globului in "fusuri orare" a fost transpusa in sec. XX pe cadranele ceasurilor. Dar sa ne intoarcem pentru o clipa la creatorul sistemului de "fusuri orare" - Standford Flaming si sa spunem ca avut aceasta idee pierzand un tren ce nu avea precizat in orarul de mers ca plecarea era la 5:34 dimineata, el ajungand la gara la 5:34 dupa-masa. E clar ca era momentul unei noi ’complicatii’ pentru un ceas adaptat la evolutia vremurilor.
In 1885 Emmanuel Cottier, un ceasornicar elvetian cunoscut pentru cateva dintre ceasurile si ’automatele’ realizate, a prezentat Société des Arts de Genève propunerea unui "sistem de timp mondial" ce nu a avut succes la aceea vreme. Fiul sau - Louis Cottier, de asemenea un exceptional ceasornicar, a patentat solutia prezentata de tatal sau, aproape 40 de ani mai tarziu, tocmai in 1930. Patentul lui Cottier, de altfel o idee foarte simpla si ingenioasa, oferea posibilitatea de a alinia doua inele rotative montate in carcasa unui ceas, unul avand inscriptionate orasele corespunzatoare fusurilor orare si al doilea inscriptionat "1-24" (numit "day/night time") cu cadranul ceasului ce afisa ora locala; prin alinierile corecte intre cele cele 2 inele si cadran se putea afla ora pentru orasele inscriptionate. Succesul avut l-a propulsat pe Louis Cottier in colaborari remarcabile cu fabricanti celebri ca - Patek Philippe, Rolex, Vacheron Constantin si Agassiz. Daca in 1932 Cottier a conceput un ceas de buzunar pentru Vacheron Constantin, in 1937 acesta a realizat o varianta de ceas de mana "world timer" pentru Patek Phillipe, totul culminand cu piesele de buzunar Agassiz realizate pentru Ziua Victoriei - 9 mai 1945 si oferite lui - Winston Churchill, Harry Truman, Iosif Stalin si Charles De Gaulle.
Pentru rigurozitatea istoriei acestor ceasuri trebuie insa sa mentionam aici si variantele de ceasuri de buzunar de sec. XVIII - XIX ce puteau prezenta, fie ora locala pe una dintre fete si o alta ora pe cealalta fata, variante cu 2 pana la 7 sub-cadrane care indicau fiecare o alta ora, variante pentru marinari cu ora portului de plecare, respectiv a celui de destinatie sau chiar o piesa impresionanta - fabricant - Rouzier and Melly in 1780 (ceas de buzunar "double-face") ce include pe unul din cadrane numele pentru 53 de orase. Aparusera insa cu unu-doua secole mai devreme, ramanand pentru acele vremuri doar curiozitati, piese unicat si izolate ambitii tehnice in universul orologeriei.
Toate aceste ceasuri, chiar si cele realizate pe baza conceptului lui Cottier, aveau un cusur, ...sau chiar mai multe! Erau realizate in serii scurte (unele chiar piese unice), aveau preturi consistente si mecanismele erau cu armare manuala. De aici incepe momentul Tissot!
Estelle Fallet noteaza in volumul sau dedicat istoriei Tissot - "Tissot: 150 Years of History" - transcrierea unei minute a managementului Tissot din 20 decembrie 1949: "Un ceas de mana cu timpul universal. Un astfel de ceas nu a fost inca produs in serie. Daca vom putea sa gasim un sistem capabil ca acest model sa poata sa fie oferit la un pret accesibil, am putea lansa acest model in 1953 pentru a marca centenarul companiei noastre". Alaturi de obiectivul de pret accesibil, Tissot a gandit si echipat acest model cu un mecanism automatic in varianta ’bumper’ (calibrul 28.5 N-21 realizat intre 1951-1960 special pentru acest model). Prototipurile au fost prezentate la inceputul anului 1951 ceasul fiind prezentat pietei la expozitia de la Basel, in primavara aceluiasi an. Vanzarile au inceput la sfarsitul anului 1951 si pe parcursul lui 1952. Cum in 1953 Tissot sarbatoarea 100 de ani de activitate, Tissot Navigator a fost parte a portofoliului de produse ce celebrau aceasta aniversare, ceasul fiind promovat in mai multe variante de material al carcasei (aur, otel) si acoperiri ale acesteia. Promovarea facut in 1953, la centenarul Tissot, a lasat memoriei colective ca an de nastere Tissot Navigator - 1953.
Conceptul de afisare al orei universale pentru 24 de locatii a fost fundamental schimbat, orasele fiind inscriptionate pe un disc interior rotativ (o premiera fata de tot ce se facuse ce se facuse anterior), acesta fiind singura piesa, de pe cadranul ceasului, in miscare. Este suficient ca ceasul sa fie reglat prin alinierea orei locale (prin citirea acesteia pe indecsi 1-12 de pe bezelul ceasului) cu fusul orar corespunzator (alinierea oraselor de pe discul mobil se face in pozitia intermendiara a coroanei, discul facand o rotatie completa in 24 de ore) de pe inelul marcat 1-24. Designul cadranului a fost realizat de Tissot in colaborare cu designerul Oscar Waldan, ceasul fiind prezentat la vanzare, initial in 1952, si cu mai multe variante ale carcasei din aur (14K, 18K, aur alb si roz), otel si otel acoperit aur galben din 1953. A fost punctul de pornire pentru un model Tissot ce va face istorie si ce va fi reeditat in diverse variante.
De-a lungul a trei ani de productie (1951-1953) a acestei prime serii, Tissot Navigator (ref. 4001 / 4002 vezi extras catalog 1953 Tissot in coloana imagini dreapta) a fost realizat in mai multe variante de cadrane, pentru orasele inscriptionate avandu-se desigur in vedere a fi incluse pe cadran, principalele capitale sau orase de referinta pentru respectivele fusuri orare. Regasim astfel in prima varianta de cadran: Londra, Geneva, Cairo, Baghdad, Mauritius, Bombay, Calcutta, Bangkok, Shanghai, Tokyo, Sydney, Numea, Auckland, [linia de schimbare a datei], Midway Is, Honolulu, Juneau, S. Francisco, Denver, Mexico, New York, Buneos Aires, Rio Janeiro, Azores, Dakar. Odata adoptata ora unificata a Indiei, Bombay si Calcultta (pe fusuri orare diferite initial), printr-un artificiu de marcare au fost trecute pe acelasi fus, iar pe noi versiuni Juneau a fost inlocuit cu Yukon TY, Mexico cu Chicago, London cu Greenwich. Cateva exemple in imaginile din partea dreapta.
Una dintre variantele de cadran cele mai interesante a fost cea realizata special pentru piata din SUA, pe cadran fiind inscriptionate in rosu principalele orase continentale - S. Francisco, Denver, Chicago si New York. De mentionat ca butonul de la ora 2:00 avea rolul de deblocare a discului central pentru a permite modificarea orei locale fara a afecta setarea facuta alinierii oraselor pe fusurile orare.
Pe parcursul anilor 1952-1953 Tissot a inregistrat, pentru solutiile tehnice inovate, patente in SUA (#2654213/6.octombrie.1953 si #2641898/16.iunie.1953), Germania (#873521/16.aprilie.1953) si Elvetia (#284845/1.decembrie.1952), dupa ce in prealabil inregistrase numele Tissot Navigator, in 1950 facand si toate demersurile necesare pentru drepturile de proprietate intelectuala, pe langa - World Intellectual Property Organization (WIPO) si Institut Fédéral de la Propriété Intellectuelle (IGE).
Intre anii 1962-1966 au fost realizate si variante Navigator de masa (vezi imagine coloana dreapta) echipate cu mecanism cal. 991 ce avea la baza un ’ebauche’ al companiei specializata in astfel de ceasuri - Montres Luxor ce activa tot in Le Locle.
O reeditare a Navigator-ului a aparut in 1984 (editie limitata de 100 buc. cu carcasa in aur 18K la care au fost folosite ultimele exemplare ale cal. 28.5 N-21 ce mai existau in stocurile Tissot).
Dupa anul 1984 modelul Tissot Navigator a inceput sa fie echipat cu mecanismul ETA 2893-3 (a disparut "push"-butonul de la ora 2:00 si carcasa a fost marita la 43 mm) fiind realizate reeditari al modelului istoric la diferite aniversari ale companiei. O astfel de reeditare cu ETA 2893-3 a fost facuta in 1995 (carcasa in versiune otel sau acoperita aur) iar la aniversarea de 160 ani a Tissot, in 2013, ceasul a fost reeditat in variante de cadran alb si negru, carcasa otel. Editia limitata Tissot Navigator 160 ani (2013) in carcasa de aur 18K a numarat 333 de exemplare. Din 2013 variantele din otel ale Tissot Navigator au intrat in portofoliul curent - Tissot colectia Heritage.
Reclama modelului Tissot Navigator prezentata pe parcursul anilor 1951-1952 (vezi imagini coloana dreapta) mentiona - "Tissot Navigator este un cadou ideal pentru oamenii ce gandesc in termeni de continente, pentru aviatori, ofiteri de marina, diplomati si oameni de afaceri cu conexiuni la nivel mondial". Nu este deloc o intamplare ca astfel de ceasuri au inceput sa apara si sa prezinte interes, incepand cu anii ’930 cand aviatia civila isi ’luase zborul’ devenind accesibila tot mai multor persoane, din tot mai multe tari, de pe majoritatea continentelor. Pioneratul aceste activitati in Europa fusese facut de entuziasti ai aviatiei civile incepand cu 1919-1920, intre acestia, inca de la inceputuri, fiind si o companie cu ascendenta romaneasca.
La 70 de ani de la nasterea proiectul "worldtimer" Tissot, Albini Prassa - reprezentantul oficial Tissot lanseaza o versiune ce omagiaza Romania, prin includerea pe cadran a Bucurestiului, corespunzator fusului orar GMT+2, o premiera absoluta in istoria industriei. Si pentru ca zborul cu avionul a devenit astazi atat de important, editia Albini Prassa este dedicata aniversarii a 100 de ani de la infiintarea Companiei Franco-Romane de Navigatie Aeriana. O data cu lansarea - Tissot Navigator "Sageata Orientului" varianta cu cadran negru la modelul din portofoliul curent Tissot a fost epuizata fiind de acum disponibila doar in editia "pentru Romania". In volumul "Sageata Orientului - Pionierii Cerului" ce insoteste aceasta editie, volum oferit cu multa pasiune pentru documentare, veti putea descoperi ce insemna un zbor de noapte la Franco-Romana in 1923, povestea fondarii si a fondatorilor companiei, imagini ale avioanelor folosite dar si o cronologie a acesteia pana la integrarea in prea-cunoscuta Air France.
Compania Franco-Romana de Navigatie Aeriana (mai departe C.F.R.N.A. sau CFRNA) are o poveste minunata si un loc aparte in universul pasionatilor de istoria aviatiei. Pe cei curiosi ii invitam sa o descopere, in parte - aici:
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
)
)
)
)
)
)
){kind=logo}
)
)
)
)
)
)
)
