Monumentul uitat al Brasovului. Obeliscul masurarii "gradului" european (1883-1885)

In a doua jumatate a sec. XIX, o data cu evolutiile tehnice aparute dar si a nevoilor de precizie sporita a masuratorilor si realizarii hartilor, precum si legat de evolutia si dezvoltarea economica si militara a principalele state din Europa Centrala si de Vest, la initiativa Germaniei si Austriei este infiintata "Comisia Europeana de masurare a gradului [terestru]" ce isi propunea sa coordoneze international actiunile de masurare astronomico-geodezica a suprafetelor terestre pentru tarile ce aderau la Comisie, dar si care doreau sa isi coordoneze si rafineze determinarile geodezice si topografice. Denumirea de "masurare a gradului" [germana: Gradmessung] a fost utilizata inca incepand cu sec. XVI, cu referire la masurarea formei (elipsoidale) a Pamantului, si consta in determinarea exacta a distantei dintre doua meridiane de latitudine ce difera cu 1°.

Ii datoram aceasta initiativa generalului prusac - Johann Jacob Bayer (1794-1885), ilustru geodez german, director al "Royal Prussian Geodetic Institute" ce a functionat la Berlin (dupa 1866), acolo unde si Comisia Masurarii Gradului (Gradmessung) si-a avut sediul central incepand cu 1862. O excelenta prezentare a scopului si activitatii Comisiei nota in acele vremuri si Gazeta Transilvaniei in numarul sau din 25 august 1885: "[...] Pentru aceasta se constitui pe calea diplomatica in anul 1862, prin initiativa ilustrului feld-maresal Bayer din Prusia, o comisiune internationala numita ’Comisiunea masurarii gradelor terestrice’, in sanul carei comisiuni incepura a fi reprezentate unul cate unul statele culte ale Europei si Americei, astfel ca astazi chiar Englitera, tara eminamente traditionala si exclusiva in lucrarile sale stiintifice, patrunzandu-se de imposibilitatea unui lucrari isolate pentru deslegarea marii probleme, a aderat si ea sa intre pe acest teren in concertul europeno-american. Aceasta comisiune internationala are chemarea a supraveghea, a conduce prin luminile si povetele sale si a controla lucrarile fiecarui stat. Ea hotaraste in sedintele sala anuale [...], apoi prin reuniunile sale generale  la fiecare trei ani [...] ce lucrari anume mai trebuie sa se faca, prin ce instrumente si prin ce metode [...]. Nu intram aici in amanuntele executarii lucrarilor internationale, ci amintim numai ca prin lucrari de geodezie se acopera toata suprafata uscata a globului cu o retea de trununghiuri, ceea ce face ca fiecare tara sa-si prelungeasca reteaua sa in tara vecina, la ale carei frontiera se intalneste cu geodezi vecini pentru a lucra in comun acord in jonctiunea retelelor respective. Asa reteaua franceza se uneste cu acea a Spaniei, Italiei si Belgiei, a Austriei cu a Bavariei, a Romaniei, [si cea] a Romaniei cu a Rusiei, Austriei, etc. ca cum toata intinderea Europei n-ar constitui decat una si aceeasi tara, acoperita de trunghiuri aproape de aceeasi marime si dobandite prin aceleasi metode [...]".

Pentru Imperiul Austro-Ungar responsabilitatea masuratorilor geodezice a cazut in sarcina Institutului Geografic Militar Austro-Ungar (MGI) [germana: (K.K)K.u.k. Militärgeographisches Institut] ce a functionat la Viena incepand cu 1839 si care isi stabilise, inca inainte de 1862, masurarea unei retele cu 17 linii de baza ce porneau din Tirol - la vest, pana in extremitatea estica a imperiului - in Bucovina, din Boemia si Galitia - in nord, pana in Bosnia-Hertegovia si Marea Adriatica in sud. Masuratorile acestei actiuni s-au derulat intre 1862-1898 si reteaua de triangulatie principala (de prim-ordin) este excelent rezumata in harta urmatoare:

La capatul sud-estic al retelei de masuratori, prin pozitionarea sa, Kronstadt-ul (Brasov/Brasso) a avut un loc important fiind integrat intr-o serie de masuratori pentru liniile: Brasov-Budapesta (1883), Brasov-Sarajevo (1883), Brasov-Cracovia (1885) si Cernauti-Brasov (1885), determinari ce au fost coordonate de catre vice-amiralul Alexander Ritter von Kalmar (transcris si Sandor Kalmar), seful masuratorilor de triangulatie ale Institutului Geografic Militar (MGI) din Viena dupa 1880 si, vom vedea mai tarziu, reprezentantul Austro-Ungariei pentru determinarile de diferenta de longitudine, ce au "legat" Bucurestiul de reteaua de triangulatie a Imperiului Austro-Ungar, asa cum am citat unul dintre obiectivele Comisiei Gradmessung, acela de a lega "retele" dintre tari invecinate.

Importanta masuratorilor geodezice pe liniile spre, si de la Brasov dar si pentru o precizie sporita a acestora a determinat autoritatile austro-ungare sa defineasca si sa masoare in 1886 si o "linie de baza Kronstadt/Brasov", intre punctele nr. 534 | NW BEP (Basis-Endpunkte) si nr. 535 | SE BEP (Basis-Endpunkte), suplimentar fata de punctul - nr. 533 | Schlossberg ce a fost folosit in determinarile de pana in anul 1885, punct de triangulatie ce era localizat pe Dealul Cetatuia din oras. Detalii si descrieri ale acestor puncte de triangulatie (evidentate dupa 1886 si pe o cunoscuta harta - "Habsburg Empire (1869-1887) - Third Military Survey" dar si in Harta judetului Brasov 1:200.000 - 1922): 533, 534 si 535 in coloana de imagini din partea dreapta.

Pentru masuratorile ce armata austro-ungara le-a facut intre 1883-1886 a fost amenajat pe Dealul Cetatuia, la aproximativ 200 m N de fortificatie, un observator astronomic temporar, conform cu instructiunile ce Institutul Geografic Militar le prezenta in Raportul sau anual din 1884. Locatia Observatorului din Brasov a fost legata la liniile telegrafice pentru transmiterea semnalului electric necesar determinarilor. Notite din presa vremii nu au lasat neobservata instalarea acestuia dar nu au fost gasite mentiune ulterioare anului 1886 (anul finalizarii masuratorilor) pentru utilizarea sau functionarea acestuia. Serviciul Arhivelor Nationale Judetele - Brasov pastreaza documente (in limbile germana si maghiara, ce sunt traduse la acest moment si le vom adauga prezentarii ulterior) despre existenta acestui Observator Astronomic precum si legatura acestuia la serviciile telegrafice ce functionau in oras:

Derulate pe parcursul a 4 ani, masuratorile de la Kronstadt/Brasov din cadrul Comisiei Gradmessung, in mod firesc, au trebuit marcate si pentru a lasa mai departe, altor determinari, pozitiile exacte ale bornelor triangulatiei. Cu totul special, pentru borna de la Cetatuia Brasovului/Schlossberg, Institutul Geografic Militar de la Viena a instalat, consideram noi in 1886 (nefiind indentificata pana la acest moment o sursa documentata care sa specifice data exacta), un monument-obelisc de piatra, gravat cu mesajul in limba latina:

Obeliscul, punctul din retea numerotat - 533 | Schlossberg, din vecinatatea Pulberariei orasului a fost instalat pe un soclu din caramida. Planul Kronstadt/Brasov-ului realizat intre 1885-1887 de catre firma Stern & Hafferl din Viena, prezentat in 101 planse (60 x 80 cm la scara 1:720), cu cadastrul şi topografia detaliată (colorate manual), cat si harta oficiala la 1:7500 (tiparita color) ce se pastreaza astazi la Arhivele Nationale - serviciul judetului Brasov, mentioneaza monumentul. Pe plansa 38 - sect.G/6 (Blumana si Brasovul Vechi) gasim explicit monumentul "masurarii gradului" cu detailerea inscriptionarii in latina, existenta pe una din fetele obeliscului (presupunem cea orientata spre sud, vizibila venind dinspre Cetatuie spre monument): 

Aparitia obeliscului a trecut neobservata/nementionata in presa locala din epoca, monumentul nefiind consemnat nici in istoriile orasului, ce au aparut de-a lungul timpul. Exceptia a facut-o Octav Sulutiu in volumul sau - "Brasov" (Fundatia pentru Literatura si Arta, 1937) ce a mentionat la pag. 24 - "[...] Aici, in marginea Dealului, un monument simplu arata ca pe aici a trecut masuratoarea meridianului Europei, intre 1883-1885".

O singura imagine a monumentului se pastreaza intr-o margine de fotografie din 1942:

Monumentul poate fi identificat si in cateva fotografii panoramice ale Brasovului, realizate intre anii 1894-1971. Examinand aceste imagini se poate constata ca dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, obeliscul pare sa fi disparut de pe soclu:

Punctul "Schlossberg/Cetatuia" apare si in planurile topografice ale Brasovului din anii: 1887, 1956 si 1974:  

Lucrarile masive la reparatiile din Cetatuia Brasovului, ce s-au derulat intre anii 1978-1982, cand o cantitate importanta de pamant a fost mutata din perimetrul Cetatuiei tocmai pe locatia monumentului, in extremitatea de Nord a dealului, au ingropat si distrus soclul ce supravietuiese pana in acei ani. O imagine ce aproximeaza evolutia configuratiei de inaltime pe locul monumentului in imaginile comparative urmatoare:

Dar punctul de triangulatie 533 | Schlossberg al Cetatuiei Brasovului a mai avut un rol important intr-o alta determinare ce am mentionat-o in treacat mai sus. Pentru aceasta sa revenim in sec. XIX cand Principatele Romane, luau in considerare necesitatea realizarii unei "harti a tarii", cu atat mai mult dupa Unirea Principatelor din 1859. In volumul sau "Din istoricul hartilor Principatelor si harta Romaniei", Tipografia Nationala / Bucuresti - 1902, capitanul G.G. Parjolescu nota: "Statul-Major Roman nu poseda minutele originale topografice executate de oficeri austrieci pentru a le putea pune la curent, ...el simtea mai mult ca oricare lipsa unei harti exacte a tarei [...], infiinta in anul 1863 un mic stabiliment de imprimerie, care in anul 1869 prin Inalt Decret Domnesc cu No. 1468 din 23 August, ia numirea de ’Depositul de Rasboiu’, ramand alipit tot pe langa Ministerul de Rasboiu".

Reorganizarile succesive din anii 1870-1871 transforma ’Despositul’ intr-o structura cu doua sectiuni, mai tarziu trei, in subordinea Marelui Stat Major, din care una dintre sectiuni (a II-a, ulterior a III-a) avea in responsabilitate realizarea hartii tarii. Comandant al acestei structuri a fost numit colonelul Constantin Barozzi acesta pornind in 1873, alaturi de capitanii Constantin Capitaneanu si Constantin Bratianu, la ridicarea hartii Moldovei. In anul 1883 la comanda Sectiei a II-a Marele Stat Major vine locotenent-colonelul Nicolae Dona (viitor general si politician), anul urmator - 1894, acesta fiind avansat Seful Statului Major (in paralel conducea si sectia II-a).

La inceputul anului 1885 - Nicolae Dona, prin raportul nr. 151/22.02.1885 (vezi document mai jos), comunica Ministerului de Resbel:

Cu adresa nr. 364 din 26 aprilie 1885 (vezi document mai jos) - Marele Stat Major comunica locatia aleasa pentru Observator: "[...] dintre localitatile din prejurul Bucurescilor aceea care se impune prin conditiunile ce indeplineste pentru a se putea face pe dansa statia Astronomica si Geodezica este platoul de d’asupra viilor Dlui Oppler, pe prelungirea S[u]d a dealului Spirei, si in apropierea pe directia SE de cladirea cea noua a Scolii Militare. Dl Oppler proprietarul acestui teren s-a oferit a da fara nici-o plata suprafata necesara pentru constructia baracei astronomice [....]

La 3 iunie 1885, in rezolutia 523 a Ministrului de Rasbel este nominalizat reprezentantul partii romane pentru aceste masuratori - locotenent-colonel Constantin Capitaneanu: "[...] Guvernul Austro Ungar sa binevoieasca in interesul masurarii gradelor pamantesci sa ordone Institutului de Geografie care face actualmente lucrari de astronomie in Kronstadt sa determine in acelasi timp diferenta de longitudine intre Kronstadt si Observatorul Astronomic din Bucuresci, in comun acord cu locotonent colonelul Capitaneanu, insarcinatul Mareului Stat Major cu lucrari astronomice".

Din partea austriaca, de lucrarile astronomice de la Kronstadt/Brasov se ocupa viceamiralul Alexander von Kalmar (vezi mai sus adresa 10311/25.06.1885) cu care Constantin Capitaneanu se cunostea deja din determinari anterioare facute la masuratorile de pe frontiera Moldovei cu Imperiul Austro-Ungar. Cei doi erau membri in Comisia Gradmessung inca din 1882 cand fusesera primiti in corpul tehnic al acesteia [vezi bibliografie 8]. Ajutoarele lui von Kalmar si Capitaneanu pentru observatii si transportul instrumentelor au fost - capitanul Franz (Francisc) Netuschill si locotentul Edgar Rehm pentru partea austriaca si locotenentul Ion Cantea pentru serviciul geodezic roman.

Dupa indeplinirea formalitatilor diplomatico-militare si finalizarea "Observatorului" dintre viile dlui W.H. Oppler lucrurile se pun in miscare. Directiunea Generala a Telegrafelor si Postelor face legatura telegrafica intre cele doua observatoare punand la dispozitie "linia telegrafica romana care leaga capitala cu Kronstadt" (vezi mai sus adresa Ministerului de Rasbel nr. 10311/25.06.1885). Instrumentele militarilor austrieci ajung la Bucuresti [vezi adresa - nr. 678/08.08.1885] aduse cu trenul de la Cernauti de catre locotenentii Netuschill si Cantea iar C-tin Capitaneanu porneste, cu ale sale, spre Kronstadt/Brasov. Stefan Hepites nota in prezentarea - "O prima incercare asupra lucrarilor astronomice din Romania pana la finele secolului al XIX-lea" de la Academia Romana (publicata in - Analele Academei Romane - seria II. - Tomul XXIV. 1901-1902 [pag. 543-544]), setul de instrumente pe care astronomul Capitaneanu le-a deplasat la Brasov, cu trenul: 

Din lista de mai sus Observatorul Institutului Astronomic al Academiei Romane din Parcul Carol - Bucuresti pastreaza astazi, restaurata si functionala, una din cele doua pendule Havelk (ce o prezentam in premiera in imaginile urmatoare, multumimd Observatorului pentru permisiune), parte a muzeului pe care Institutul Astronomic il are in pregatire:

La Brasov, Gazeta Transilvanei urmareste cu atentie actiunea masuratorilor si venirea in Transilvania a lui Constantin Capitaneanu. Informatia este prezentata in stiri sucesive in zilele 18, 21 si 31 august 1885 dar si intr-un articol consistent (25.08.1885 / deja citat in deschiderea prezentarii) despre importanta masurarii gradului european, considerand ca este necesar a da lamuriri "in ce scop un ofiter din regatul Romaniei vine sa efectueze lucrari stiintifice aici in Brasov [...]". In colona din dreapta sunt prezentate in extenso aceste stiri si articolul mentionat, extrem de detailat in explicatii si informatii. Masuratorile de la Brasov, respectiv Bucuresti, pentru prima secventa s-au derulat intre 20-30 august 1885, astronomii schimband locatiile pentru a doua parte, ce a avut loc intre 31 august - 5 septembrie 1885. Tot Gazeta Transilvaniei nota - "D. locot. colonel Capitaneanu, terminandu-si observatiile astronomce aici, a plecat [...] la Bucuresti, exprinadu-si regretele ca n’a putut petrece mai mult timp in Brasov unde a intampinat cea mai cordiala primire din toate partile". 

Dupa finalizarea masuratorilor, responsabilitatea efectuarii calculelor pentru diferenta de longitudine Kronstadt/Brasov-Bucuresti a fost asumata initial de Constantin Capitaneanu (vezi bibliografie - 9. Stefan Hepites, 10. G.G. Parjolescu si 11. I.M. Stefan). Problemele de sanatate ale acestuia dar si lucrarile ce erau in derulare la realizarea hartii Moldovei nu-i vor da ragazul necesar pentru a o face. Constantin Capitaneanu moare la 12 aprilie 1893 iar finalizarea calculelor este realizata in 1896 de capitanul pe atunci, Alexandru Catuneanu rezultand: 1m 55" 892+0.026 adica, la Bucuresti miezul zilei vine cu aproape 2 minute mai repede fata de Kronstadt/Brasov.

Un detaliu important relativ la observatorul astronomic temporar instalat la Bucuresti, pe platoul viilor dlui Oppler, trebuie mentionat aici (fara a intra in prea multe detalii urmand despre acesta sa fie facuta o prezentare separata); Marele Stat Major, sub semnatura col. Nicolae Dona anuntase (adresa 779/10.09.1885 - vezi mai jos) Ministerul de "Rasbel": "Cu onoare supun cunostintei D-voastra ca lucrarile astronomice relative la determinarea diferentei de longitudine intre Bucuresti si Brasov si la determinarea latitudinei Bucurescilor s’au terminat si se vor incepe  calculele observatiilor efectuate in Bucuresci cu personalul actual geodesic. Termenul cand aceste calcule vor fi gata pentru publicare nu se poate inca fixa. In ceea ce priveste observatorul astronomic urmeaza ca el sa se demonteze si instrumentele si aparatele sa se puna in magazie; [...]. Baraca si pilastrurile trebuiesc conservate in vederea unei determinari a diferentei de longitudine dintre Bucuresci si Iasi".

Aceasta solicitare, de pastrare a baracii si pilastrilor, nemultumeste profund pe W.H. Oppler care, intr-o scrisoare de 2 pagini, solicita Marelui Stat Major (vezi document mai sus): "[...] Daca este vorba de o stare de lucruri provizorie care sa nu atinga drepturile mele de proprietate, eu consimt bucuros. Iar daca este vorba ca statul sa’si aproprie pentru totdeauna dreptul asupra locului de observatoriu in acest caz mi-ar parea ca nu ar fi echitabil ca sub forma unei tolerante provizorii sa mi se pretinda a abdica de la dreptul de proprietate prin consecintele nedezlipite ce atrag dupa sine ideile monumentului pentru posteritate". La scurt timp dupa schimbul de mesaje, istoria observatorului de pe dealul Spirii din Bucuresti se incheie, instrumentele se intorc in depozite, doar pentru scurt timp, pana la mutarea intr-o noua locatie despre care vom povesti cu o alta ocazie.

Parea ca la finalul secolului XIX se incheia si istoria monumentului-obelisc instalat pe Dealul Cetatuii din Kronstadt/Brasov pana cand ....

* * *

In primavara anului 2021 Catalin Paraschiv - un asiduu pasionat de istoria aplicata a Brasovului (si unul din animatorii paginii - My Name:Brasov) descopera, nu departe de Cetatuia Brasovului, intr-o rapa cu resturi de constructii, stanca sfaramata si gunoaie, un bloc de piatra evidentiat prin fetele prelucrate, partial fixat intre bolovanii locului. Tot atunci acesta reuseste sa disloce piatra observand inscriptionarea existenta. "Descoperirea" este semnalata pe grupuri on-line de pasionati de istorie; citarea gasita in volumul lui Octav Sulutiu duce la ipoteza intiala, preluata si de presa  locala (link - aici), ca "piatra" ar fi avut legatura cu o "masuratoare [a] Meridianului Europei, care a trecut si prin Brasov".

Ca element de localizare trebuie precizat ca rapa unde a fost re’gasit "obeliscul" reprezinta o fosta exploatare de piatra (cariera) abandonata in prima parte a sec. XX, in vecinatatea sa imediata, cativa metri mai sus spre culmea dealului fiind platforma pe care au existat cladirile Capelei si Pulberariei fortaretei "Cetatuiei", cladiri prezente si in imaginile panoramice deja prezentate. Pe harta urmatoare am suprapus coordonatele locatiei (via google Maps) unde a fost regasita "piatra", peste planul 1978 al zonei, plan realizat de Institutul de Proiectare "Proiect-Brasov", cu masuratori derulate intre 1974-1976, mentionand totodata si altitudinea actuala, in diverse puncte, pentru o comparatie cu masuratorile 1978, respectiv 1885.

Obeliscul are o inaltime de aprox. 101 cm, baza 40 x 40 cm, o forma piramidala prezentata in fisa atasat intre imaginile din coloana dreapta si o greutate (estimata) de aprox. 350 kg. In varf a avut probabil un element e metal.

Un an mai tarziu, dupa momentul din primavara 2021, un grup de pasionati decide a scoate piatra din locul unde a fost aruncata, a o conserva si a incepe demersurile pentru o eventuala si meritata repozitionare a "pietrei" in locatia initiala - pe platforma de la capatul nordic al Dealului Cetatuii Brasov. Desi in decursul celor 140 de ani trecuti de la instalarea obeliscului locatia si-a schimbat configuratia, aceasta este cea mai potrivita pentru monumentul-obelisc al masuratorilor "gradului pamantesc" , de la Kronstadt/Brasov, intre 1883-1885 si indirect a locului unde s-a masurat pentru prima data diferenta de longitudine Brasov-Bucuresti (1885).

S-ar putea marca astfel, nu meridianul Europei, ci un simbolic "meridian al Brasovului" [25°35’35"E], punct de legatura cu harta Principatelor Romane la 1885 si un moment important al masuratorilor astronomice derulate la finalul secolului respectiv.

Mai multe imagini de la momentul descoperirii obeliscului si de la recuperarea acestuia in coloana dreapta.

Prezentarea de fata este rodul colaborarii unui grup de pasionati ce s-a implicat in actiunea de scoaterea "pietrei" din zona unde a stat "ascunsa" cel putin ultimii 75 de ani, a conservat-o si depozitat-o corespunzator, adunand (ulterior descoperiri si conservarii) informatiile necesare pentru documentarea istoriei monumentului-obelisc uitat de istoria orasului.

Aceasta echipa ii include pe: Catalin Paraschiv, Alex Danes, Gruia Hilohi, Horia Stoica, Cristi Grill, Liviu Mititeanu si Dan-Catalin Buzdugan care cu ajutorul prietenilor: Tudor Petrican, Radu ’Bazil’ Vasile si Laurentiu Manea au reusit miscarea si ridicarea "pietrei" din perimetrul abandonarii.

Multumiri speciale lui - Gyula Miholcsa (Targu-Mures) pentru informatiile si traducerile documentelor in legatura cu istoria geodeziei din Austro-Ungaria puse la dispozitie precum si pentru sustinerea proiectului nostru. Multumiri - Janos Boda (Brasov) si Octavian Blagoi (Bucuresti).

Cu multumiri si consideratie pentru dna Magda Stavinschi (Bucuresti) ce ne-a pus la dispozitie o bogata bibliografie referitoare la Constantin Capitaneanu, precum si Serviciului Arhivelor Nationale Istorice Centrale (Bucuresti)  - dna Doina Sima si arhivelor BEV - Bundesamt für Eich- und Vermessungswesen (Oficiul Federal pentru Masuri și Topografie) Viena (Austria) - dl Thomas Keglovits. 

Cu multumiri pentru suport dlui Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie - Brasov.

Mai multe detalii despre contributia lui Constantin Capitaneanu la istoria astronomiei romanesti si a introducerii orei oficiale in Romania pot fi parcurse - aici.

* * * 

* * *