Mecanisme, cadrane şi inscripţionări  la ceasurile deşteptătoare de tip “C.F.R.”

1. Introducere

Ca o consecinţă a revoluţiei industriale din secolul al XIX-lea, ceasul deşteptător a cunoscut o largă răspândire, atât datorită schimbării modului de viaţă al celor angajaţi în fabrici (necesitatea respectării unui orar fix), cât şi a posibilităţilor oferite de producţia de serie în ceea ce priveşte simplitatea, preţul de cost precum şi creşterea numărului de produse într-un timp dat. În accepţiunea de azi, ceasul deşteptător fost produs iniţial în Statele Unite, fiind apoi adus în Germania şi implementat în producţie de Arthur Junghans, în 1881¹.

În prima jumătate a secolului XX, România nu a avut fabrici care să producă astfel de ceasuri deşteptătoare, cerinţele pieţei fiind satisfăcute prin importul de ceasuri relativ ieftine, de preferat robuste şi de calitate, preponderent din Germania, dar şi din Italia, Franţa, Anglia şi alte ţări. Numele unor mărci ca Junghans, Gustav Becker, Mauthe, Kienzle, H.A.U., U.M., Peter, Bavaria, Haller (toate germane) sau Veglia (Italia) şi Jazz (Franţa) au devenit cunoscute publicului larg prin intermediul acestor produse. Ceasurile au deservit atât persoane şi firme private, cât şi instituţii ale statului: Casa Regală, Căile Ferate, Poşta.

La noi, ceasul deşteptător a avut o largă popularitate şi utilizare; importul acestora, dar şi a altor tipuri de ceasuri, cum ar fi pendulele, ceasurile de buzunar sau de mână, a fost în mare măsură asigurat de diverse firme sau de ceasornicari privaţi cu ateliere în diverse localităţi ale ţării. Pe lângă ceasuri noi, aceştia au importat şi piesele de schimb necesare diverselor reparaţii. Nu trebuie exclusă nici posibilitatea asamblării unor ceasuri direct în atelierul de ceasornicărie, cu piesele aduse din import.

Urmând moda vremii, majoritatea acestor ateliere au personalizat cadranele de ceas cu diverse inscripţii, atât în scopul de a da o garanţie a calităţii produsului, cât şi de reclamă. De regulă, fiecare atelier mai însemnat şi-a tipărit pe cadran numele patronului sau atelierului, adresa şi obiectul de activitate (să nu uităm că mulţi meşteri ceasornicari erau şi bijutieri sau opticieni). De asemenea, pentru multe dintre ceasurile oferite ca premii sau cadou, cadranul a fost inscripţionat cu denumirea firmei respective².

2. Despre inscripţionarea de tip C.F.R.

Una dintre cele mai răspândite inscripţionări din acele timpuri, făcută prin aplicarea unui supratipar pe cadranul ceasului, a fost cea cu trimitere la Căile Ferate Române – cu numele întreg sau prescurtat, C.F.R., alături de o locomotivă cu abur. Acest tip de personalizare a dat numele unei întregi game de ceasuri deşteptătoare: ceasurile de tip “C.F.R.”, neapărat mari şi cu clopot deasupra, dar nu neapărat inscripţionate ca atare.

În ţările apusene, mulţi dintre producătorii de ceasuri şi-au brevetat sigla aplicată pe produsele vândute. Un model de locomotivă cu tren, cu trimitere la căile ferate, a fost brevetat în 1912, la New York, de Theodore Schisgall, pentru utilizare la ceasuri (fig.1)³

La noi, nu au fost găsite documente care să ateste o astfel de înregistrare a modelului sau a mărcii de tip “C.F.R.”, aplicată ceasurilor deşteptătoare. În lucrarea Germany’s Old Clock Factory din anul 1977, alături de multe alte sigle originale de ceasuri este reprodusă şi o astfel de siglă, fără vreo altă menţiune⁴. De asemenea, deşi s-a crezut că ceasurile cu această personalizare au fost comandate de căile ferate, nu s-au găsit evidenţe care să ateste acest lucru⁵. Cert este că un mare număr de ceasuri deşteptătoare de un anumit tip au purtat această inscripţie, indiferent de producător. Cel mai probabil, această inscripţionare a fost inteligent făcută şi cu scopul de a determina cumpărarea produsului în cauză: având de ales între două ceasuri de acelaşi fel, unul cu sigla de tip C.F.R., vizibilă pe cadran şi unul doar cu însemnul producătorului, de regulă de foarte mici dimensiuni, clientul neavizat a ales de cele mai multe ori prima variantă, ca aducând mai bine cu ceva cunoscut, românesc. Prin urmare, un astfel de ceas era în primul rând un “C.F.R.”, marca lui fiind mai puţin importantă. După cum se va vedea, fiecare firmă de ceasuri a avut propriul design al acestei inscripţionări, adăugată modelului de bază al cadranului (marcat ca atare cu sigla firmei respective).

3. Ceasul deşteptător

 Ca şi părţi componente, ceasul deşteptător este alcătuit din:

• Mecanismul de mers şi cel al soneriei, asamblate pe rama suport;
• Piedica mecanismului de sonerie;
• Cadranul cu cu rama distanţier şi arătătoarele (acele indicatoare, limbile);
• Geamul;
• Carcasa (cutia) cu capacul, picioruşele sau postamentul;
• Clopotul (clopotele) cu inelul de agăţare (sau mânerul de prindere);
• Cheiţele de întoarcere (tragere) a mecanismului şi butoanele de reglaj.

Structural, indiferent de tipul ceasului, mecanismul de mers are aceeaşi construcţie, cu roţi dinţate: arcul motor pe acelaşi arbore cu roata dinţată motoare, axa cu roata minutarului, axa cu roata intermediară, axa cu roata secundarului, roata ancorată, furca cu ancoră şi balansierul cu arcul spiral.

Mecanismul de sonerie are în componenţă arborele cu arcul motor şi roata dinţată motoare a soneriei, axa cu roata intermediară a soneriei şi ancora cu ciocănelul soneriei. La ceasuri mai vechi, mecanismul soneriei poate avea două axe cu roţi intermediare.

La ceasurile cu clopot exterior, plasat deasupra (fig. 3, a), piedica constă dintr-o pârghie amplasată tot deasupra ceasului, dar sub clopot sau între clopote (dacă sunt două), acţionată de utilizator pentru a bloca tija ciocănelului care loveşte în clopot. Deblocarea piedicii o face tot utilizatorul, cu condiţia să nu uite acest lucru⁷.

La ceasurile fără clopot exterior, (cu bătaie pe capac sau clopot interior, fig. 3, b), piedica mecanismului soneriei constă într-o pârghie pe arc, acţionată de utilizator prin apăsarea unui buton. Pârghia astfel acţionată intră între dinţii roţii intermediare a soneriei, blocându-i rotirea. La o nouă întoarcere a mecanismului, pârgia eliberează automat roata, iar mecanismul va suna la ora programată.

Piesele mecanismelor de mers şi sonerie, sunt asamblate împreună, constituind un mecanism unitar, între două plăci dreptunghiulare sau rotunde având perforate găurile tip alezaj destinate asamblării fusurilor arborilor şi axelor, dar şi alte găuri tip ferestre, de diferite forme, pentru vizualizarea pieselor mecanismului. Distanţa dintre plăci este dată de cele patru coloane pe care sunt asamblate acestea. Placa de bază mai este fixată pe rama suport a mecanismului, iar placa superioară (dinspre capac) este asamblată pe coloane, fiind strânsă cu piuliţe. Pe placa de bază, înspre cadran, se găsesc roţile demultiplicatoare ale orarului, dar şi roata orară suplimentară (cu mufă), de semnalizare a soneriei - care indică ora de sunat pe un cadran satelit, mai mic.

Cadranul ceasurilor deşteptătoare este confecţionat de regulă din carton sau tablă, având o gaură centrală pentru trecerea axelor şi a bucşilor indicatoarelor (fig. 4, b). Ca şi inscripţionare, la ceasurile vechi, pe lângă cadranul principal cu orele şi minutele, mai sunt imprimate de regulă două cadrane satelit, unul pentru indicarea orei de sunat, celălalt pentru indicarea secundelor (care poate lipsi), fiecare cu gaura lui centrală. De asemenea, pe cadran mai sunt inscripţionate logo-ul firmei şi, uneori, ţara de provenienţă sau alte caracteristici ale ceasului.

Arătătoarele, executate din tablă de oţel sau alamă, sunt de cele mai multe ori prevăzute cu bucşi pentru fixarea pe axele corespunzătoare ale mecanismului. Arătătoarele pentru ore şi minute, respectiv reperele de pe cadran pot fi prevăzute cu substanţe luminoase (radium) pentru a fi citite şi pe timpul nopţii⁸. Pentru fiecare tip de ceas, modelul setului de arătătoare este complementar modelului de cifre de pe cadran. De regulă, fiecare marcă de ceas are propriul model de arătătoare şi cadrane.

Cutia (carcasa) ceasurilor deşteptătoare poate avea diverse forme (fig. 5), fiind de regulă cilindrică cu mai multe trepte de diametre, pentru ceasuri cu soneria pe clopot, sau cilindrică simplă, pentru ceasuri cu soneria pe capac. Cutia este executată prin ambutisare şi roluire din tablă subţire de oţel, zinc, alamă, fiind vopsită sau nichelată. Există şi modele având cutiile confecţionate din lemn. Pe circumferinţă, cutia are prevăzute găuri pentru prinderea picioruşelor sau postamentului, în partea inferioară, sau a ornamentelor şi clopotelor, în partea superioară. Tot în partea superioară este prevăzută şi gaura de ieşire a ciocănelului soneriei, la modelele cu soneria pe clopot. De asemenea, cutia este prevăzută cu o margine răsfrântă (buză), pentru reţinerea geamului. Capacul, executat prin ambutisare din tablă subţire de alamă sau oţel, poate fi asamblat direct prin presarea în cutie (când soneria bate pe clopot sau pe un ştift prins pe capac) sau cu şuruburi pe placa superioară a mecanismului (când soneria bate pe marginea exterioară răsfrântă a acestuia). Capacul este prevăzut cu găurile de trecere pentru cheiţe, gura de reglaj, indicaţiile privind sensul întoarcerii mecanismului şi a reglajelor acestuia, eventual şaibe de etanşare. Unii producători mai au ambutisate pe capacul ceasului diverse motive cu logo-ul propriu.

Geamul, care are forma rotundă a cutiei, poate fi plan sau bombat, fiind prevăzut înspre cadranul ceasului cu o ramă distanţier (fig. 4, a), pentru a nu apăsa accidental pe indicatoare.

Cheiţele de întoarcere (tragere) au o formă caracteristică, în funcţie de marca ceasului deşteptător, fig. 4, d. Sunt prevăzute cu filet interior, dreapta sau stânga, pentru prinderea pe arborii mecanismului; de asemenea, pot fi fixe sau rabatabile. Butoanele de reglaj, au de asemenea o formă caracteristică, în funcţie de marca ceasului deşteptător; sunt prevăzute cu striaţii şi pot avea filet interior.

4. Tipuri de mecanisme, cadrane şi inscripţionări

 Una dintre cele mai cunoscute firme germane de ceasuri este Junghans⁹ (a avut mai multe denumiri, între care Vereinigte Uhrenfabriken Schramberg sau, ulterior, Gebrüder Junghans A.G.); a fost fondată în 1860 de Erhard Junghans, în Schramberg, Germania. Aceasta a produs ceasuri deşteptătoare o lungă perioadă de timp, având încorporate mai multe tipuri de mecanisme. La ceasurile deşteptătoare de interes pentru lucrare au fost utilizate în principal trei tipuri de mecanisme, Junghans W10, Junghans W 231 (sau W 231a) şi Junghans W 250 (fig. 6). Trebuie menţionat că acest producător a marcat mecanismele produse pe placa din spate cu tipul mecanismului, seria şi eventual sigla¹⁰.

Primul şi cel mai vechi tip, W10 este un mecanism extrem de robust şi are distanţa dintre axa centrală a cadranului şi axa cadranului satelit care indică ora de sunat egală cu distanţa dintre axa centrală a cadranului şi axa cadranului satelit al secundelor (20 mm). Plăcile (platinele) mecanismului sunt dreptunghiulare. A fost produs până spre finele perioadei interbelice, însă în varianta cu clopot deasupra sunt cunoscute puţine personalizări de tip C.F.R.; de la una dintre acestea, în fig. 7 este prezentat un cadran purtând marca future produsă de Junghans¹¹, aplicată în interiorul cadranului satelit al soneriei, în partea inferioară.

Inscripţionarea de tip “C.F.R.” a cadranului are în dreptul orei 3 o locomotivă cu abur, în profil, cu fum, îndreptată spre interiorul cadranului (numită în continuare de tip Junghans I) iar în dreptul orei 9, cu litere mari, prescurtat, C.F.R. Modelul de bază al cadranului este tipărit cu culoare neagră, iar orele post meridian, cu culoare roşie.

Al doilea tip, W231, păstrează de la mecanismul precedent dimensiunile exterioare ale cutiei (în varianta mare, cu clopot, diametrul de 125 mm¹²) şi distanţele dintre axele secundarului şi a indicatorului alarmei faţă de axa centrală a minutelor şi orelor, de 20 mm. Deşi este optimizat şi are piesele ceva mai mici, mecanismul este de asemenea robust; plăcile acestuia sunt dreptunghiulare, dar cu latura inferioară rotundă. Există şi variante ale acestui mecanism, marcate sau nu cu W231a, având latura inferioară a plăcilor dreaptă şi grosimea plăcilor mai mică (cu influenţă negativă asupra uzurii din lagăre). A fost produs o lungă perioadă de timp în Germania, apoi a fost preluat de fabricile din Argentina şi Brazilia până după anii ’90, având diverse variante şi îmbunătăţiri. Cheiţele acestor mecanisme pot fi simple, fixe sau rabatabile.

Inscripţionarea cadranului este realizată fie în întregime cu negru, pentru ore, minute, secunde, siglă, orele post meridian şi personalizarea de tip “C.F.R.”, cât şi având acele indicatoare şi cifrele de pe cadran impregnate cu substanţă luminiscentă (radium). Sigla, reprezintă o stea în opt colţuri, având la interior înscrisă marca Junghans (litera J este plasată central, mai mare)¹³. Sigla este inscripţionată în interiorul cadranului satelit al soneriei, în partea inferioară, pentru ceasurile montate în carcase cu diametru mare (105 sau 125 mm), respectiv dedesubtul cadranului mic al soneriei, pentru ceasurile montate în carcase cu diametru mic (98 mm).  Cadranele pentru acest tip de ceasuri prezintă la exterior marginea ambutisată, cu rol de distanţier pentru geam, care înlocuieşte rama distanţier metalică.

Pentru deşteptătoarele de tip Junghans, inscripţionarea suplimentară, de tip “C.F.R.” a cadranului are mai multe variante. O primă variantă a unui ceas cu clopot cu mecanism W231a, prezentat în fig.8, a, are în dreptul orei 3 o locomotivă tip Junghans I, îndreptată spre interiorul cadranului iar în dreptul orei 9, cu litere mari, prescurtat, C.F.R. având dedesubt, mai mic şi cu majuscule cuvântul PATENT. Capacul ceasului este simplu, plan, cu un cerc exterior ambutisat în relief.  Varianta de ceas prezentată în fig. 8, b, are aceeaşi inscripţionare de tip “C.F.R.” şi acelaşi mecanism, însă este prevăzută cu acele indicatoare şi cifrele de pe cadran impregnate cu substanţă luminiscentă (radium). Capacul prezintă ambutisată în relief steaua Junghans, încadrată de un cerc exterior; la mijloc, modelul are porţiuni plane în dreptul găurilor de trecere pentru cheiţe, gura de reglaj şi a marcajelor acestora. De remarcat este faptul că că acest tip de capac a fost aplicat cu precădere deşteptătoarelor cu mecanism original Junghans.

Pentru celelalte două variante, prezentate (fig. 8, c, d), acestea au în dreptul orei 3 o locomotivă cu abur, în semiprofil, cu fum, îndreptată spre exteriorul cadranului (tip Junghans II). Restul inscripţiei poate fi diferită.

Varianta prezentată în fig. 8, c, având un mecanism W231a montat în carcasă cilindrică format mic, cu diametrul de 98 mm şi cu soneria pe capac, are în dreptul orei 9, cu litere mari, prescurtat, C.F.R. iar central, sub gaura acelor indicatoare ale orelor şi minutelor inscripţia “Original Junghans”¹⁴.  Varianta de ceas cu clopot cu mecanism de tip W231, fig. 8, d, are în dreptul orei 9, scris prescurtat C.F.R. cu litere mari, având dedesubt cuvântul Patent iar sub gaura indicatoarelor orelor şi minutelor, central, inscripţia Original Junghans. Capacul prezintă, ambutisată în relief, steaua Junghans încadrată de un cerc exterior.

Al treilea tip de mecanism, W250, a fost introdus în fabricaţie în anii de dinaintea celui de-al doilea război mondial; după război a fost produs, cu îmbunătăţiri, în Germania timp de mai mulţi ani, fiind preluat apoi de fabrici din străinătate.

Au fost menţinute dimensiunile exterioare ale cutiei şi distanţa dintre axa indicatorului alarmei şi axa centrală a minutelor şi orelor, de 20 mm; concomitent cu reducerea dimensiunilor tuturor pieselor, în vederea scăderii consumului de materii prime, a fost micşorată la 16 mm distanţa dintre axa secundarului şi axa centrală a minutelor şi orelor. Plăcile acestui mecanism sunt dreptunghiulare, având latura inferioară rotundă. Capacul este plan; reflectând reducerea dimensiunilor mecanismului, acesta mai are ambutisată o trecere la porţiunea interioară plană unde se regăsesc cercul exterior în relief şi găurile de trecere ale cheiţelor şi a gurii de reglaj, respectiv a marcajelor acestora.

Inscripţionarea cadranului este realizată în întregime cu negru, atât pentru ore, minute, secunde, siglă, cât şi pentru orele post meridian şi personalizarea de tip “C.F.R.”, modelul de bază fiind acelaşi cu cel prezentat anterior. Şi cadranele pentru acest tip de ceasuri prezintă marginea exterioară ambutisată cu rol de distanţier pentru geam.

Pentru deşteptătorul Junghans de acest tip, prezentat în fig. 9, a, inscripţionarea suplimentară a cadranului, este similară cu cea din fig. 8, d; are în dreptul orei 3 aceeaşi locomotivă tip Junghans II, si aceeaşi inscripţie prescurtată, C.F.R. cu litere mari, având dedesubt cuvântul Patent iar sub gaura indicatoarelor orelor şi minutelor, central, inscripţia Original Junghans. În ce priveşte variantele prezentate în fig. 9, b, c , acestea au în dreptul orei 3 aceeaşi locomotivă tip Junghans II şi în dreptul orei 9 scris, pe două rânduri, Căile Ferate Române; central, sub gaura indicatoarelor de ore şi minute,se găseşte inscripţia cursivă Original Junghans. Varianta din fig. 9, c, are în plus un cerc care delimitează interiorul cadranului, cu inscripţiile şi cadranele satelit, de exteriorul cu orele şi minutele.

Gustav Becker (Vereinigte-Uhrenfabriken-Freiburg)¹⁵ a fost un alt producător german de ceasuri, cunoscut în special datorită pendulelor. Pentru ceasurile deşteptătoare de interes pentru lucrarea de faţă, sunt cunoscute două tipuri de mecanisme: unul original Gustav Becker, produs până în anii ’30 (fig. 10), celălalt, W231 (cu varianta W231a), produs în fabrica Junghans, după fuzionarea cu aceasta in 1930¹⁶, însă cu marcajul G.B. cu ancora¹⁷, pe cadran şi pe placa (platina) din spatele mecanismului.

La mecanismul mai vechi, modelul de bază al cadranului, cu marca şi personalizarea de tip C.F.R. sunt tipărite cu culoare neagră; cu roşu sunt tipărite orele post meridian iar cu roşu, galben şi albastru, simbolizând tricolorul¹⁸, spaţiile dintre marcajele pentru minute ale cadranului mare (fig. 11). Sigla, inscripţionată în interiorul cadranului mic al soneriei, în partea inferioară, prezintă o ancoră având în lateral literele G şi B, timbrată de o coroană. Sigla se regăseşte şi ambutisată în relief, pe capac, fiind înconjurată înspre exterior de un model ornamental în relief.

Inscripţionarea suplimentară a cadranului, cu culoare neagră, are în dreptul orei 3 o locomotivă cu abur, în semiprofil, cu fum, fiind îndreptată spre exteriorul cadranului. În dreptul orei 9, cu litere mari, prescurtat, C.F.R., iar dedesubt, mai mic, Patent. Central, sub gaura indicatoarelor de ore şi minute se regăseşte, pe două rânduri, numele şi oraşul atelierului de ceasornicărie: Ceasornicăria C. Georgescu Nelly / Câmpulung Muscel.

Modelul de bază al cadranului, respectiv marca şi personalizarea de tip C.F.R. sunt tipărite cu culoare neagră. Inscripţionarea suplimentară a cadranului, are în dreptul orei 3 locomotiva cu abur tip Junghans II, îndreptată spre exteriorul cadranului. În dreptul orei 9, este scris cu litere mari, prescurtat, C.F.R. iar central, sub gaura acelor indicatoare ale orelor şi minutelor, cu majuscule, GUSTAV BECKER. Un cerc tricolor (albastru, galben, roşu, de la interior spre exterior), înterupt de cadranele satelit, delimitează interiorul personalizat de exteriorul cadranului. La exemplarul prezentat, culoarea roşie a tricolorului este estompată din cauza expunerii îndelungate la ultraviolete. Capacul acestei variante de ceas este simplu, plan, cu un cerc exterior ambutisat în relief.

Hamburg-Amerikanische Uhrenfabrik, prescurtat H.A.U.¹⁹, a produs ceasuri deşteptătoare, de interes pentru lucrarea de faţă, utilizând două tipuri de mecanisme: cele originale, produse până în anii ’30, respectiv cele produse în fabrica Junghans, după fuzionarea cu aceasta în 1930 – tip W231 (sau W231a), însă cu marcajul “săgeţi încrucişate” pe cadran şi pe placa (platina) din spatele mecanismului.

Deşteptătoarele de acest tip au fost produse şi cu o altă siglă, tip “lampă”²⁰, dar cu aceleaşi mecanisme, cadrane şi personalizări C.F.R.

La ceasul cu mecanismul original, modelul de bază al cadranului, cu marca şi personalizarea de tip C.F.R. sunt tipărite cu culoare neagră; cu roşu sunt tipărite orele post meridian (fig. 14, a). Sigla, inscripţionată în interiorul cadranului mic al soneriei, în partea inferioară, prezintă două săgeţi încrucişate, cu vârfurile îndreptate în sus. Cadranul este confecţionat din carton lăcuit, cu exfolieri din cauza vechimii.

Inscripţionarea suplimentară a cadranului prezintă, deasupra găurii acelor indicatoare ale orelor şi minutelor scris semicircular, cu majuscule, fără diacritice, CAILE FERATE ROMANE; dedesubtul găurii, în stânga cu majuscule este scris PATENT, iar în dreapta se găseşte o locomotivă cu aburi, în profil, cu fum, îndreptată spre exteriorul cadranului, de tip H.A.U. I. Capacul acesteia este simplu, plan, cu un cerc exterior în relief.

Varianta de ceas cu sigla de tip “lampă”, prezentată în fig. 14, b, are un mecanism similar cu cel original H.A.U., aceleaşi dimensiuni şi acelaşi model de cadran; acesta este tipărit doar cu culoare neagră, cartonul nemaifiind lăcuit. Sigla de tip “lampă” este prezentă atât inscripţionată în interiorul cadranului mic al soneriei, în partea inferioară, cât şi marcată pe placa din spate a mecanismului. Inscripţionarea suplimentară a cadranului este practic aceeaşi, cu aceeaşi locomotivă de tip H.A.U. I.

Ceasurile deşteptătoare marca H.A.U., prezentate în fig. 15, a, b, au fost fabricate având încorporat mecanismul W231a, produs de Junghans; au aceleaşi caracteristici cu modelul de bază al acestuia, distinctă rămânând doar sigla de pe cadran. Inscripţionarea cadranului este realizată în întregime cu negru, atât pentru ore, minute, siglă, cât şi pentru orele post meridian şi personalizarea de tip “C.F.R.”. Sigla, inscripţionată în interiorul sau dedesubtul cadranului mic al soneriei, în partea inferioară, prezintă două săgeţi încrucişate, cu vârfurile îndreptate în sus. De asemenea, a fost păstrată pentru cadran partea ambutisată cu rol de distanţier pentru geam, existentă şi la cadranele Junghans.

Varianta de ceas prezentată în fig. 15, a, având mecanismul montat în carcasă cilindrică mică, cu diametrul de 98 mm şi cu soneria pe capac, are scris în dreptul orei 9, pe trei rânduri, Căile Ferate / Române / Patent, iar în dreptul orei 3 o locomotivă cu abur, în profil, cu fum, îndreptată spre exteriorul cadranului, de tip H.A.U. II. La această variantă, cadranul satelit pentru secunde lipseşte.

O altă variantă de ceas, cu mecanismul montat în carcasă cilindrică cu diametrul mare, de 105 mm şi cu soneria pe capac, prezentată în fig. 15, b, are în dreptul orei 3 aceeaşi locomotivă cu abur, cu cea tip Junghans II; în dreptul orei 9, pe patru rânduri este inscripţionat Căile Ferate / Române / Garantat / Ia. Şi la această variantă, cadranul satelit pentru secunde lipseşte. Ceasul este prevăzut cu ace indicatoare şi cifrele de pe cadran impregnate cu substanţă luminiscentă (radium).

Varianta de ceas deşteptător, prezentată în fig. 15, c, a fost fabricată având încorporat mecanismul W231a, produs de Junghans; are aceleaşi caracteristici cu modelul de bază al acestuia; pe cadran, rămâne distinctă sigla de tip “lampă”, inscripţionată în interiorul cadranului mic al soneriei, în partea inferioară. Inscripţionarea cadranului este realizată în întregime cu negru, atât pentru ore, minute, secunde, siglă, cât şi pentru orele post meridian şi personalizarea de tip “C.F.R.”, modelul de bază fiind similar cu al variantei H.A.U. din fig 14, b. În dreptul orei 9, pe trei rânduri este scris, fără diacritice, Caile Ferate / Romane / Patent (de dimensiuni mai mici), iar în dreptul orei 3 aceeaşi locomotivă, de tip H.A.U. II, îndreptată spre exteriorul cadranului. Capacul este simplu, plan, cu un cerc exterior în relief, iar rama distanţier pentru geam este distinctă.

[continuare in - partea II^a: aici]

- - - - - - - - - - -

Note:

[1] http://www.uhrenpaul.eu/Uhrenseite/Unterseiten/Subseite_Junghans1.php

[2] Mărturie stau numărul mare de ceasuri deşteptătoare având astfel de inscripţionări pe cadrane.

[3] Brevetul U.S. nr. 85686 proteja această marcă pe teritoriul S.U.A. şi în comerţul cu alte ţări, în special cu Germania.

[4] Este vorba de o schiţă de mână, care reprezintă o locomotivă, având scris deasupra CAILE FERATE ROMANE.

[5] Fapt menţionat şi pe site-ul www.ceasuripentruromania.ro

[6] PINKIN, A. M., Repararea ceasornicelor, Editura tehnică, Bucureşti, 1958.

[7] De aceea azi multe ceasuri deşteptătoare cu clopot nu mai au această piedică, fiind înlăturată.

[8] Cadranul şi arătătoarele luminiscente la întuneric (popular denumite “fosforescente”) conţin un element radioactiv, radium; pentru ceasurile deşteptătoare mari, acestea au fost produse începând cu anul 1907.

[9] Aceasta a fost prima care a implementat principiile americane ale producţiei de masă în producţia germană autohtonă de ceasuri, făcând-o astfel competitivă.

[10] Mulţumită acestei inscripţionări, astăzi ne este foarte uşor să identificăm precis calibrul şi seria oricărui mecanism Junghans.

[11] https://watch-wiki.org/index.php?title=Datei:Junghans_Bildmarke_02.jpg şi www. microlisk.de/trademark

[12] Dimensiunile cutiilor sunt date cu titlu informativ; acestea pot avea mici diferenţe de la un tip de ceas la altul.

[13] Pe lângă sigla cu steaua cu opt colţuri (în mai multe variante, brevetate în S.U.A. în 1910, brevet U.S. nr. 77347, respectiv în Germania, brevet DE nr. 251310 din 1920 şi U.S., nr. 152782 din 1922), începând cu anul 1888 a existat, pentru produsele Junghans şi sigla având steaua cu cinci colţuri.

[14] Aceeaşi personalizare o găsim şi pentru varianta de ceas Junghans montată în carcasă cilindrică cu diametrul mare, de 105 mm, cu soneria pe capac şi prevăzut cu ace indicatoare şi cifrele de pe cadran impregnate cu substanţă luminiscentă - clockwiser.wordpress.com/2011/12/27/bgalarmclocks/

[15] http://www.uhrmacherwerkstatt.com/

[16] Colaborarea cu Junghans a început încă din 1926, ca urmare a crizei economice din acei ani.

[17] Marcă înregistrată şi în S.U.A., în anul 1909 (brevet U.S. nr. 73717, din 1909).

[18] Gustav Becker a produs şi pentru Bulgaria acest model de ceas, având pe cadran tricolorul bulgăresc (roşu, verde, alb), respectiv sigla şi numele fimei producătoare.

[19] Companie fondată de Paul Landenberger în Schramberg, Germania, cu activitate şi în Hamburg.

[20] Sigla de tip “lampă” a fost brevetată în Germania în 1910 (brevet DE 129017), respectiv în S.U.A. în 1913 (brevet U.S. nr.92551).

* * *